Muzici si Faze - prima pagina Motto Agenda Editoriale Interviuri Concerte Alte articole Legaturi Info Despre noi Contact


Phoenix  English version 

1968 Vremuri / Canarul / Lady Madonna / Friday On My Mind (single)
1968 Totusi sunt ca voi / Floarea stancilor / Nebunul cu ochii inchisi (single)
1973 Cei ce ne-au dat nume
1973 Mama, Mama/ Te intreb pe tine soare/ Mesterul Manole (single)
1974 Mugur de fluier
1975 Cantofabule
1981 Transsylvania
2000 In umbra marelui urs
2005 Baba Novak
inapoi la rock romanesc

Interesat de alte sectiuni?
Interviurile Muzici si Faze
Pop & Rock
Progresiv & Experimental
Metal, Punk si subgenuri


Rock romanesc

Aievea
Alexandrina Hristov
Alexandru Andries
Blazzaj
Celelalte Cuvinte
Compilatii Club A
Dan Andrei Aldea
F.F.N.
Florian din Transilvania
George Baicea Blues Band
Holograf
Iris
Luna Amara
Marcela Saftiuc
Metropol
Mircea Baniciu
Mircea Florian
Mircea Vintila
Mondial
Nicu Alifantis
Oigan
Olympic '64
Phoenix
Post Scriptum
Progresiv TM
Roata
Rosu si Negru
Semnal M
Seria Formatii Rock
Sfinx
Timpuri Noi
Valeriu Sterian
Yesterdays
Zdob si Zdub

Alte trupe

Oxigen

Cargo
Compact
Doru Stanculescu
Entuziastii
Firma

Implant pentru refuz
Metrock
Mircea Bodolan
Negura Bunget
Pro Musica
Sarmalele Reci
Vama Veche

Azot

Abra
Acvila
Anca Graterol
Avatar
Coma
Coral
Dida Dragan
Domino
E.M.I.L.
Ethos
Grimus
Illegal Operation
Metalchrist
Mony Bordeianu
Romanticii
Sincron
Survolaj
Trooper
Ultimatum
Vita de vie

Alte gaze

Academica
Altar
Calandrinon
Canon
Cristina Benyo
Cvintetul Mamaia
Dan Chebac
Divine Muzak
Flacara Folk 73
Florian Pittis - Nicu Alifantis
God
Kapela
Kratos
Magic
OCS
Pacifica
Snails
Venus
Mihai Plamadeala Mugur de fluier (1974)

01 Septembrie 2002

de Mihai Plamadeala - muzician NOMEN EST OMEN

Phoenix - Mugur de fluier
Daca prin albumul anterior, Cei Ce Ne-au Dat Nume au reusit sa-i surprinda pe toti iubitorii muzicii rock din tara, datorita schimbarii stilului, cu Mugur De Fluier Nicolae Covaci – chitara, double six, voce, percutie; Iosif Kappl – bas, voce, vioara, blockflote, percutie, clopote; Mircea Baniciu – voce, chitara, percutie; Costin Petrescu – baterie, tambal, percutie Valeriu Sepi – percutie si (deocamdata doar) colaboratorul Gunter Reininger – percutie, celesta, clopote - au confirmat pe de-a intregul ca drumul pe care apucasera a fost cel mai bun.

Conceput in aceeasi maniera unitara, apropiata simfonic prog rock-ului, albumul creaza si sustine o atmosfera deosebita, mai puternica decat reusisera pe LP-ul anterior.

Piesa "Lasa, lasa"(1, 5, 7, 11, 13) a fost divizata in cinci parti inegale si repartizata (cu functia de interludiu) pe cuprinsul materialului sonor propus. Efectul este cel scontat, continuitatea nu are de suferit, iar laitmotivul da forta ansamblului. Daca tot comentam, ma intreb de ce albumul nu se incheie in relatie cu modul in care a inceput, respectiv cu un epilog al piesei sus mentionate. Am sentimentul ca ideea, remarcabila dealtfel, nu a fost indeajuns exploatata. Dar aceasta remarca este total independenta de rationamentul valoric asupra excelentului album. Si tot despre "Lasa, lasa" – o varianta a sa a fost inclusa in coloana sonora a filmului Nemuritorii regizat de Sergiu Nicolaescu.

"Pavel chinezu, leat 1479"(2), "Strunga"(3) si "Anule, hanule"(12), trei piese distincte muzical vorbind, se inscriu perfect in nota sunetului Phoenix. Varietatea compozitionala, tematica si interpretativa le face unice intre creatiile rock de pretutindeni. S-a vorbit despre solo-ul lui Covaci de pe "Pavel…"ca fiind "a la Rory Gallager" – Octavian Ursulescu, idee pe care nu o impartasesc. Limbajul rock este universal. Influentele nu trebuie sa fie identificate cu "alfabetul" utilizat, ci cautate la nivel de "sintaxa". Cum muzica "nu se poate naste din nimic", totul se aseamana pana la un punct, (notele fiind aceleasi). Anumite "template"-uri chiar alcatuiesc marca genurilor muzicale, asa ca problema asemanarii, influentelor ori a plagiatului ramane una deosebit de complexa (se pare ca mai este nevoie totusi de crica realizata pe baze muzical teoretice)

De fiecare data cand ascult "Strunga" sunt fascinat de forta si farmecul ei, si imi dau seama cat de usor este sa fie subevaluata o astfel de piesa, tocmai datorita faptului ca place fara rezerve. Subscriu la ideea lui Ioan Cora (n.m vezi Sfinx) care a surprins un fenomen interesant si anume ca muzica Phoenix spre deosebire de a Sfinx-ului era mai degraba "consumata" decat ascultata la chefurile de prin caminele studentesti (adica dintr-un mediu elitist). Avem de-a face cu adaptarea la mai multe nivele de receptare a Phoenix-ului, ceea ce nu implica vreo forma de compromis artistic ci gasirea unui limbaj larg de exprimare.

"Anule, hanule" ar putea genera prin dezvoltare o opera rock. Ar fi ideala si ca soundtrack. Nicu Covaci (1, 2, 3, 5, 6, 7, 8, 10, 11, 12, 13) gaseste intotdeauna cele mai bune solutii pentru intentiile sale. Faptul de a fi solist vocal principal intr-o suma de piese este gandit in functie de intreg - registrul si remarcabilele capacitati de dublaj ale lui Baniciu indeparteaza piesele de sfera banalului. Corul si instrumentele aditionale reprezinta amprenta trupei, care incepe sa acorde o pondere din ce in ce mai mare versurilor. Muzica devine mijloc de exprimare, nu mai este "scop in sine". Colaborarea cu Serban Foarta – Andrei Ujica (1, 2, 5, 6, 7, 9, 11, 12, 13) si Victor Circu (8, 10, 14) sau folosirea unor texte populare adecvate (3, 4) reprezinta unul dintre punctele cele mai tari ale formatiei. Mircea Florian un alt mare artist, (apropiat Phoenix-ilor) a acordat de asemenea mare importanta versurilor originale ale muzicii, desigur, cu o alta finalitate. Trupe sau interpreti valorosi s-au descalificat adeseori prin "libretul" de proasta calitate.
"Mugur de fluier"(10) da in mod inspirat titlu albumului. Este o alta piesa indragita de publicul larg si care ascunde un miez adanc. Faptul ca se aseamana cu "Christmas Song" de pe Living In The PastJethro Tull nu ma impiedica sa o apreciez la valoarea sa.
"Andrii Popa"(4), singura compozitie a lui Mircea Baniciu acceptata in repertoriul Phoenix apartine dupa parerea mea "altui film". O vedeam pe un album solo al artistului, eventual sustinut de formatie. Caracterul folk, tema si abordarea o apropie mai degraba de creatii asemanatoare cum ar fi "Amintiri cu haiduci"- Valeriu Sterian, "La Fagadau’ De Piatra" – Mircea Florian sau "Cantic de haiduc"- Dorin Liviu Zaharia. Este piesa Phoenix cea mai populara … .
Compozitiile lui Iosif Kappl (9, 14) diferite ca stil si maniera de cele ale lui Covaci sunt de asemenea fantastice. "Muzica si muzichiie"(9) construita "pe un ritm rupt" (masuri alternative) aduce atmosfera deplina a "muzicii de targ". Caracterul banatean si deopotriva oriental-balcanic dau farmec piesei, realizate prin filtrul ironiei. Prin progresia temei aceasta imi aminteste de "Mesterul Manole" aparuta anterior pe un single.
"Dansul codrilor"(14) aticipeaza o serie de piese apropiate hard-rock-ului, cum ar fi "Filip si cerbul" sau "Vasiliscul si aspida" (de pe Cantofabule). Mai directa ca exprimare este construita pe ideea de "monumental".
"Mica tiganiada"(6) si "Ochii negri, ochi de tigan"(8) sunt insa piesele cele mai complexe ale albumului. Realizari de exceptie, nu isi gasesc pereche in muzica romaneasca. Consider "Mica tiganiada" una dintre piesele (putine ca numar) care stau in picioare in galeria marilor realizari de gen universale. Tambalul, bongosurile, vioara si versurile adecvate ideii dau un farmec aparte unei piese incredibil de coerent sustinuta de instrumuntele rock. Se poate vorbi la nesfarsit despre aceasta, dar auditia sa poate darama orice rationament speculativ.
"Ochii Negri…" este conceputa ca piesa de "muzica veche", caracterul arhaic resimtindu-se atat la nivel muzical cat si semiologic. Cristalizarea unor teme de creatie la Phoenix ma face sa cred ca ar fi avut potentialul pentru realizarea a cel putin trei opere rock distincte.

Phoenix a fost indragita inca de la aparitie, din anii ’60, dar daca a rezistat trecerii timpului este datorita orientarii din anii ’70. Prin Mugur De Fluier formatia a atins deplina maturitate artistica, pregatind terenul pentru ceea ce avea sa reprezinte probabil apogeul progresive-ului romanesc, albumul Cantofabule.

 Tu ce zici?


Inapoi Home Inceputul Paginii
Muzici si Faze - click pentru prima pagina

Este interzisa reproducerea partiala sau totala a materialelor fara acordul scris al
proprietarilor sitului. Copertile si alte lucrari grafice prezentate, proprietate
intelectuala a caselor de discuri sau autorilor, sunt folosite in scop informativ.

Materialele se afla sub copyright Muzici Si Faze © 2002-2015

Muzici si Faze - click pentru prima pagina