 |
Songs of Darkness, Words of Light (2004)
02 Aprilie 2004
de Ioan Cora |
Primele ascultari mi-au parut acceptabile. Intr-adevar! Canta My dying bride. Cu bune, cu rele... Sunt My dying bride. Mai era si chestia ca imi parea ca am mai ascultat inainte toate piesele si impactul vizual generat de coperta nu era cel mai fericit. Pornind de la chestiile astea imi parea ca audierea acestui album nu va constitui o experienta nemaipomenita. Intoarcerea la "radacini" nu mi s-a parut niciodata o idee stralucita. Experienta primelor inregistrari (a se citi cautari) nu mai poate fi reeditata. Pasiunea si trairea - the misery - specifica trupei nu poate arde doar prin reaprinderea aceleiasi lumanari.
Revenirea la vocea tip black/death naste un fenomen interesant. Ii transforma pe MDB din pionieri in epigoni. Exemplul elocvent este chiar inceputul piesei The prize of beauty. De multe ori am impresia ca ascult Dimmu Borgir... nicidecum My dying bride. Aceasta (re)intoarcere in trecut si stoparea oricarei cautari la nivel muzical mi-a lasat un gust amar. Pai daca si trupa(!) care proclama mizeria si divinizeaza iubirea ajunge la un compromis cu fanii, atunci ce mai ramane de facut? Arta (muzica) o raportezi la realizarile anterioare si nu la cererile pietei. Astfel MDB s-a pus in situatia paradoxala de a scoate un album underground cu semnificatii comerciale (lucru valabil in 2004).
Si ca dezamagirea sa fie maxima... Piesa The blue lotus m-a zguduit. E genul de piesa ce o descoperi dupa indelungi ascultari si de care nu mai poti scapa. Impresia provocata de aceasta a fost atat de mare incat m-a facut sa-mi dau seama cat de slab e restul albumului. The blue lotus se remarca prin acea capacitate de a comunica deprimarea si nefericirea ca si cum ar fi vorba de chemari la lupta. Si toate astea fara sa fie nevoie de teme melodice sau riffuri tulburatoare. Nici nu avea cu cine. Farmecul My dying bride a fost si a ramas in vocea lui Aaron. Mai era si vioara. Dar a disparut de mult... Acum auzim o clapa firava cantata de o tipa (Sarah) ce cred ca are un rol mai mult decorativ. Tin sa subliniez ca acesta este, poate, una din cele mai bune piese MDB editate pana acum... si singura ce-i poate salva din mediocritate (repetare) in 2004. Despre celelalte nu pot spune decat ca nu depasesc un anumit nivel al decentei...
Songs of darkness, words of light se adreseaza fanilor. Fiecare va descoperi cate un lucru interesant in acest album. Cand am deschis cd-ul am descoperit un sticker magnetic de pus pe frigider. Dragut... Pe naiba!!! Ma si vad mancand omleta de dimineata si fredonand MDB cu ochii la usa frigiderului... She waits for me in my dreams
Every night misery brings.
|
