Muzici si Faze - prima pagina Motto Agenda Editoriale Interviuri Concerte Alte articole Legaturi Info Despre noi Contact


Tangerine Dream

1970 Electronic Meditation
1971 Alpha Centauri
inapoi la progresiv & experimental

Interesat de alte sectiuni?
Interviurile Muzici si Faze
Rock romanesc
Pop & Rock
Metal, Punk si subgenuri


Progresiv & Experimental

Aera
Affinity
After Crying (Hu)
Ahora Mazda
Albatros
Amazing Band
Amon Duul
Amon Duul II
Areknames
Ash Ra Tempel
Brian Eno
Can
Caravan
Chrysalide
Cressida
Cryptic Vision
Curved Air

Eloy
Emerson Lake & Palmer
England
Faust
Flamengo (Cz)
Frank Zappa
Fruupp
Fuchsia
Galahad
Genesis
Gentle Giant
Ghostigital
Gracious
Green Milk From The Planet Orange
I Giganti
In Spe (Estonia)
Jade Warrior
Jadis
Jethro Tull
John McLaughlin
Khan
King Crimson
Klaus Schulze
Kluster
Kraftwerk
Laurie Anderson
Magellan
Marillion
Mostly Autumn
Nektar
Nice
Niemen (Pol)
Pekka Pohjola
Peter Gabriel
Pink Floyd
Polytoxicomane Philarmonie
Poor Genetic Material
Popol Vuh
Procol Harum
Quintessence
Renaissance
Richard Wright
Rick Wakeman
Robert Fripp
Robert Wyatt
Roland Kovac New Set
Sebastian Hardie
Stud
Tangerine Dream
Thee Maldoror Kollective
Third Ear Band
Titus Groan
Tomita
Tortoise
Tuxedomoon
UK
Ulver
Van der Graaf Generator
Vangelis
Yes
Yezda Urfa
Zenobia
Horia Diaconescu Electronic Meditation (1970)

06 August 2004

de Horia Diaconescu

Tangerine Dream - Electronic Meditation

Se spune ca aici a facut muzica ambientala primii pasi. Genul cu acest nume, evident, caci arta sunetelor se presupune a fi… ambientala in sine. Electronic meditation este, in acelasi timp, si unica ocazie de a-i asculta impreuna pe trei dintre parintii muzicii "pop" electronice, la vremea aceea initiindu-se in tainele artei, performeri in expozitii si experimentatori psihedelici, adica:

Edgar Froese (chitara) – proaspat absolvent al Academiei de Arta din Berlin, pasionat al dadaismului si suprarealismului (a si organizat un performance cu un embrion al trupei la resedinta lui Dali in ‘68), cel care va transforma Tangerine Dream intr-o bucla;

Klaus Schulze (baterie) - viitor creator al trupelor Ash Ra Tempel si Cosmic Jokers, si, prin cariera solo, cel mai prolific teuton electronist;

Conrad Schnitzler (instrumente improvizate) – student al lui Joseph Beuys si Karlheinz Stockhausen la Academia de Arta din Dusseldorf, viitor initiator al proiectului Kluster (electro-minimalist si "proto-industrial"), alaturi de alte doua figuri importante ale undergroundului electronic - Roedelius si Moebius.

CV-ul celor trei a devenit impresionant in 2004, debutul lor, insa, este doar o aglomerare in nebuloasa din care s-a plamadit kraut-rockul. Albumul se afla pe undeva intre Pink Floyd si Organisation/Kraftwerk, destul de aproape de Kraftwerk, evident, fata de care Tangerine Dream au mai multa coerenta, dar alaturi de care sunt la fel de primitivi si anarhici. Muzica, inregistrata live, ca orice album psidehelic care se respecta sau care e lipsit de mijloace, nu aduce nimic nou fata de ce a fost spus de Pink Floyd pana in ‘68. Cu imaginatie si plasare in context teuton putem insa observa germeni care au interesat un intreg curent de "kraut-rockeri" – minimalism, disonanta, experiment si incursiuni de manipulare a haosului. Edgar Froese isi numeste cu mandrie creatia drept primul album de "punk electronic". Eticheta este probabil potrivita unui astfel de libertinaj sonor, in care trei tineri lupta impotriva structurilor conventionale, improvizand proto-texturi cu orice instrument sau obiect care le pica in mana (in tavalug se pot auzi chiar si boabe de fasole uscata si doua bare de metal). Efortul lor ma face sa ma gandesc la amicul meu Mitrea care gatea experimental folosind tot ce gasea prin bucatarie. Numai ca lui ii lipsea conceptul.

Albumul este, bineinteles, inregistrat intr-o cladire industriala dezafectata de la marginea Berlinului, intr-un octombrie ploios de ‘69. Claviaturi eterice, pasaje lugubre, un violoncel sfasiat de Schnitzler, vioara procesata, flautul psihopat al lui Thomas Keyserling (de la Amon Duul I si II), scartaituri, reverberatii prelungi, o piesa de 12 minute cu un nume precum Journey through a burning brain si interventiile pe chitara ale lui Froese, care irita insa de fiecare data, de parca i-ar scapa prea mult mustar in sos, sos care oricum nu urmeaza a avea o utilizare anume.

Electronic meditation tine sa ne aminteasca de niste vremuri in care muzica ambiental-psihedelica era "heavy" si aici cred ca trebuie cautata cheia auditiei, dincolo de interesele documentare. Un psihedelism ce nu numai ca te impresoara, dar iti mai trage si cate o palma si probabil pe care numai "ummagummistii" au sanse a-l intelege…


 Ambient sau punk?
 


01 Ianuarie 2006

Recomandare online-shop



Inapoi Home Inceputul Paginii
Muzici si Faze - click pentru prima pagina

Este interzisa reproducerea partiala sau totala a materialelor fara acordul scris al
proprietarilor sitului. Copertile si alte lucrari grafice prezentate, proprietate
intelectuala a caselor de discuri sau autorilor, sunt folosite in scop informativ.

Materialele se afla sub copyright Muzici Si Faze © 2002-2015

Muzici si Faze - click pentru prima pagina