Mircea Florian este unul dintre cei mai particulari muzicieni romani. Ideile sale artistice depasesc sfera propriu zisa a muzicii, inscriindu-se in fenomene precum performance-ul, happening-ul ori in alte manifestari de avangarda. Lansat ca folk-ist, avand chiar cateva piese cuminti, Florian incepe incet-incet sa se distanteze de formele standard de exprimare. La inceput acest lucru se inregistreaza la nivel de versuri, ulterior se modifica abordarea, pentru ca apoi sa se produca o clara ruptura de ceea ce s-ar putea numi conventional. Pasionat al muzicii experimentale si constant atras de sfera noncomformismului, M. F. ajunge sa-si etaleze total punctul de vedere de-abia in proiectul Florian Din Transilvania (dupa ce pregatise terenul prin evolutia la Curtea Veche si Ceata Melopoica).
Albumul Tainicul vartej este o creatie apartinand muzicii electronice, segment putin explorat in tara. Acest tip de progressive, realizat cu mijloace preponderent experimentale trimite cu gandul la Tangerine Dream, Klaus Schulze sau Popol Vuh.
Cei care si-au dat concursul la realizarea acestui LP alaturi de Mircea Florian – voce, chitara, sintetizatoare, cobza, sunt: Valentin Andronescu – claviaturi; Dan Cimpoieru – chitara; Doru Caplescu – sintetizator; Jolt Kerestly – computer drum; Doru Istudor – tobe; Mircea Baniciu – voce aditionala; Mihaela Hoaja – vioara.
Concertele sustinute la mijlocul anilor ’80 de Florian Din Transilvania au adus in peisajul autohton o forma de spectacol nemaiintalnita pana in prezent. Imi aduc aminte ca artistul a purtat intr-o suma de concerte “completul de protectie chimica” utilizat de armata romana in acea perioada. Faptul, cuplat cu coregrafia particulara si cu muzica cel putin ciudata atragea atentia asupra unuia dintre cele mai colorate personaje ale muzicii autohtone. La un alt nivel de perceptie, versurile reveleaza structura neintamplatoare a creatiei, pentru ca prin analiza metalimbajului sa descoperim un act artistic total asumat conceptual. Este de discutat in ce masura a reusit Florian sa comunice cu publicul sau (relativ restrans), dar este cert ca avem de-a face cu o manifestare artistica. Recomand (re)auditia unor materiale ale formatiei Third Ear Band in relatie cu subiectul abordat. As mai stabili o paralela cu trupa Coil, unul dintre cele mai ciudate “evenimente” experimentale ale ultimilor ani.
Cenzura politica a perioadei a jucat un rol negativ si in cazul lui Mircea Florian, ajungandu-se pana la a se refuza includerea pe album (singurul LP) a celei mai importante piese, “Madama Butterfly”. N-ar fi exclus ca piesele “Intoarcere In Cerc”(8) si “Nunta Lui Harap Alb”(9), care sunt excelente, dar nu-mi par in nota albumului, sa fi fost introduse in ansamblu datorita respingerii altor materiale. Acest lucru este minor insa in analiza pe care o propun, si anume in comentarea LP-ului asa cum este (nu cum ar fi trebuit sa fie – ceea ce este o alta discutie). Aceste piese ma trimit cu gandul spre creatii anterioare, cum ar cele de pe single-ul Fantana. Aici latura metafizica, prezenta in intreaga creatie a lui Florian prevaleaza. Nota generala a LP-ului Tainicul Vartej este dupa parerea mea cultivarea starii de soc.
“Ma Simt Minunat”(1), “Fiul Zburatorului Cu Farfuria”(3) si“Iubirea, Tainicul Vartej”(6), creaza o stare halucinanta, cu mijloace perfect coerente. Componenta “astrala”, scientologica este doar un pretext si totodata un suport solid pentru metafora lui Florian. “La Cafeneaua Intalnirilor”(7), “Cum Va Fi Mereu”(2), “Buna Pace, Domnule Marte”(4), “Paralele Intersectate”(5), versuri, muzica si aranjamente muzicale Mircea Florian.
25 Martie 2003
Doru MS Istudor - MS
Salut! Am citit articolul despre "metr" Florian saptamina trecuta si m-am gindit ca niste mici adaugiri si corecturi interesante sunt potrivite. Florian, un om cu multiple abilitati a pus pe harta muzicala romaneasca trei nume: Ceata de dubasi, ceterasi, cobzari si alti mesteri lautari, Ceata Melopoica si Florian din Transilvania.
Pe albumul Tainicul Virtej nu a fost vorba niciodata sa intre piesa Madame Butterfly aceasta fiind compromisa de citiva ani. Florian a avut unele probleme la Consiliul Culturii din cauza textului acestei piese unde se vorbea printre altele de minciuna, politruci, prostie, etc. In schimb piesa de rezistenta care a cazut la cenzura comunista neexistind pe disc se numeste As. In locul ei a fost inclusa Intoarcerea in cerc. Nunta lui Harap Alb insa a fost de la inceput pe lista inregistrarilor.
Pe coperta albumului nu e trecut un membru al formatiei Florian din Transilvania care a activat acolo in 1983- 1985 si anume Rad Horatiu - bas (ex. Harap Alb, Voltaj - prima formula din '82, Totusi). El a inregistrat piesele: Buna pace domnule Marte, Nunta lui Harap Alb, La cafeneaua intilnirilor si As care insa dupa cum am mentionat a disparut dupa cenzura.
As mai mentiona o chestie destul de ciudata referitor la aparitia albumului pe piata. In momentul lansarii Florian se pregatea sa plece in Germania si SUA cu muzica unei piese de teatru. Electrecord in loc sa scoata un tiraj normal ptr. acele vremuri de 10-15000 buc. a fabricat mult mai putin. Se pare ca politrucii de acolo (credem noi) stiau prin canalele obisnuite ale securitatii ca Florian urma sa plece din tara o perioada si au decis cel putin ptr. moment sa nu scoata un tiraj mare ptr. a nu fi obligati dupa citeva luni sa-l retraga de pe piata si sa-l distruga, in cazul in care persoana sau "susnumitul" (cum ziceau slugile comuniste) "raminea afara". Si apropos...ha, ha, ha... de obicei lui Florian nu-i placea sa i se spuna "folkist".... "Vrei sa spui folk singer domnule, nu?".
Sanatate si numai bine!
25 August 2004
Miodrag Obradov (mimo @ tvrtimisoara.ro)
L-am cunoscut pe Mircea Florian in perioada premergatoare proiectului Florian din Transilvania, vara, la 2 Mai, cand, intr-o curte, canta seara cu regretatul Nicu Vladimir. Dupa cativa ani a venit la Timisoara cu noul sau grup pentru un concert la Club PM 6 iar apoi si la Tim Rock Festival al carui program il organizam impreuna cu Ionel Marchis. In componenta era si Dixie Krauser, la chitara bas. Conceptul a fost unul nou pentru scena rock romaneasca dar a fost bine primit la Timisoara unde era deja format un segment important de public structurat pe post punk si new wave. Formatii ca Autostop (Adi Barar - ch., Mircea Nedelcu - bas, voce, Mircea Jebeleanu - tobe, compozitor) si Metamorf (Adi Popescu - ch., voce, Tibi Gajdo - bas, voce, Laur Morun - tobe) aveau un public "al lor" si cantau frecvent in cluburile muncitoresti, la Casa studentilor si la PM 6 promovand un new wave de calitate cu texte taioase care nu ar fi putut fi publicate pe disc in acea perioada. Spre deosebire de aceste grupuri Florian a insistat mai mult pe componenta electronica a soundului si interpretarea teatrala a textului oferind un spectacol conceptual. Aceasta fuziune a doua spirite ce transcend platitudinea rockului continua si acum.
Recent, la Garana, la munte, in cadrul Festivalului International de Jazz 2004, cei doi au oferit unui public pestrit si cam ametit de ...altitudine, un spectacol conceptual intitulat "Adresa padurii", concert pentru voce, chitara acustica, bass electric (doua chitari cu tonuri diferite) si sampler. Mi-am reamintit de Florian din Transilvania, de "alte vremuri, alte incaperi" (ca-n titlul lui Truman Capote) si am constatat ca spiritul artistic este la fel de viu si nelinistit ca pe vremea istericei Madame Butterfly.
01 Octombrie 2005
Adrian Balaci (adrian_balaci60 @ yahoo.com)
O completare la randurile lui Mimo: la Tim Rock Festival, costumul antichimic a fost inlocuit de celebra 'pelerina (roz) din Danemarca'. Regizat sau nu, la un moment dat lui Florian ii dispare pelerina si timp de vreo zece minute show-ul s-a oprit, Mircea strigand isteric - si enervand la culme asistenta - "Unde-mi este pelerina din Danemarca ?" Altminteri, raman la parerea ca varianta de studio suna incomparabil mai bine decat prestatia live si cred ca poate fi ascultata inca, in ciuda anilor, nu putini, care au trecut. P.S. In anii aceia eram student la Timisoara si cochetam si eu cu muzicile, mi s-a cantat chiar o compozitie la Tim Rock in '84 de catre Adi Dinu si Raul Dudnic. Piesa se numeste destul de bizar 'Antitopisticosenilomania' - in traducere libera: 'Atitudine impotriva maniei senile de a fi in top', iar mesajul (subinteles) era clar anticomunist, mascat insa sub forma 'fricii de sine induse de vantul ce se starneste dinspre pamant'. Recent, am reluat cateva piese pe care le-am scris in anii '80, le-am reorchestrat sa sune cat de cat in rand cu vremea si acum le inregistrez in studioul personal. Proiectul se numeste 'Abcd - A New Day Like Shit Today' si sper sa fie disponibil pe piata in primavara 2006.
|