Muzici si Faze - prima pagina Motto Agenda Editoriale Interviuri Concerte Alte articole Legaturi Info Despre noi Contact


Down

1995 Nola
inapoi la metal, punk si subgenuri

Interesat de alte sectiuni?
Interviurile Muzici si Faze
Rock romanesc
Pop & Rock
Progresiv & Experimental


Metal, Punk si subgenuri

Alice in Chains
Amorphis
Anathema
Annihilator
Astrosoniq
Avantasia
Billy Idol
Black Stone Cherry
Blind Guardian
Brides of Destruction
Cacophony
Cannibal Corpse
Carcass
Cradle of Filth
Dead Kennedys
Death
Def Leppard
Dimmu Borgir
Dinosaur Jr.
Dog Eat Dog
Down
Dream Theater
Edguy
Europe
Evanescence
Evereve
Faith No More
Green Day
Guns n'roses
H.I.M.
Helloween
Iced Earth
Iron Maiden
Judas Priest
Katatonia
King Diamond
Korn
Lacrimosa
Linkin Park
Made out of Babies
Manowar
Marilyn Manson
Masterplan
Mayhem
Megadeth
Melvins
Meshuggah
Metallica
Moonspell
Mother Love Bone
Motorhead
My Dying Bride
Napalm Death
Nightingale
Nirvana
Obituary
Overkill
Ozzy Osbourne
Pantera
Paradise Lost
Pearl Jam
Pungent Stench
Queens of the Stone Age
Rammstein
Rhapsody
Screaming Trees
Sepultura
Sex Pistols
Six Feet Under
Slayer
Smashing Pumpkins
Sodom
Sonic Youth
Stuck Mojo
Suffocation
Suicidal Tendencies
Sunn 0)))
Symphony X
System of a Down
Tang Chao (China)
Temple of the Dog
The Kovenant
The Meads of Asphodel
Therion
Tiamat
Transplants
Troll
Type O Negative
Ufomammut
Velvet Revolver
Venom
Virgin Black
Winds
Ioan Cora Nola (1995)

21 Octombrie 2005

de Ioan Cora

Down - Nola
Prima zi de lucru la Mec nu a fost una prea fericita. Dupa o instructie de un sfert de ora am inceput sa fac luna toaletele. Era o lupta inegala. Senzatia era ca numarul de persoane care trecea pragul wc-ului se multiplica exponential. Dar fiind prima zi de lucru incercam sa-mi gasesc un relativ ritm interior. Ceea ce ma pastra lucid si energic era perspectiva auditiei casetei din buzunar. Tocmai aparuse primul Down. Inainte sa vin la servici trecusem pe la Piele: Bey Cora! Phil Anselmo never dies!
 
A doua zi nu s-a schimbat aproape nimic. Mi s-a repartizat acelasi veceu. Situatia era cam nasoala. Mai ales ca prin Mec treceau doar depesari. Nu aveam cu cine sa comentez Down-ul in pauza dintre doua pamatufuri. Nu era chiar Pantera, dar vocea lui Phil facea toti banii. In ziua aia as fi spus ca e un fel de Pantera amestecata cu stoner si ceva grunge. Era feeling-ul ala de southern rock care se potrivea de minune cu situatia mea actuala. Daca m-ar fi lasat cu castile pe cap, probabil ca si acum spalam vidanjele din fast food-uri.
 
A treia zi mi-au spus ca trec la impachetat burgeri. Seful nu era prea multumit de mine. Cica ma uit amuzat la consumatori. Un mod ciudat de a numi persoanele care treceau pragul budei. Dar nu conteaza asta… Am primit instructajul si am fost gratulat cu cateva vorbe de bine: ‘Cora asta e baiat destept. A prins repede meserie…’. Norocul meu a fost ca sufeream de virusul Sevastela. Nu-mi iesea din cap a cincea piesa de pe album: Underneath Everything. Aducea mult cu Walk-ul Panterei si devenise ca un fel de metronom pentru importantul job pe care-l primisem. Cred ca m-am descurcat binisor in ziua aia. Mi-au spus ca am fost toata ziua cu zambetul pe buze si am binedispus intreaga “echipa”. Probabil ca era vorba de un zambet tamp. Dar nici asta nu mai conteaza… Seara eram frant. M-am “refacut” cu cateva piese excelente: Un Eyes of south parca venit direct de pe albumele Black Sabbath si cu o balada south plina de decadenta Stone of the crow. Chiar pe ea am adormit. Evident ca toata noaptea am visat ca impachetez burgeri.
 
A patra zi. Se pare ca seful sefului a auzit ca sunt baiat istet si m-a chemat la el in birou. Mi-a luat un miniinterviu din care a inteles ca sunt rocker si citesc carti ‘destepte’. Chiar s-a riscat si m-a intrebat ce ascult/citesc acum. Raspunsul se pare ca l-a multumit.
 
- Ascult o trupa americana Down … si citesc o carte care se numeste Conjuratia imbecililor.
- Conjuratia imbecililor?
- Da! O satira. Merge citita impreuna cu sunetele perverse de pe Down.
 
A zambit si m-a invitat sa stau pe scaun…
 
- Uite Ioan. Noi am observat ca esti o persoana capabila, dornica de afirmare, si ne-am gandit sa-ti oferim o mare oportunitate. De maine incepem un program care se adreseaza copiilor. Va trebui sa joci rolul lui Ronald…
 
Seara am ascultat Pray for the locust si Swan Swong. Alte piese tribut Black Sabbath. Dar sunau bine. Doar ma pregateam sa fiu mascaricul curtii.
 
A cincea zi m-am prezentat cu o ora intarziere. Emotiile. Cum am ajuns mi s-a spus ca exista deja un grup de copii care-l asteapta pe Ronald. Mi-au pus pantofii aia imensi, costumul si mi-au dat cu niste smac pe fata. Aahhh; sa nu uit peruca.
 
Copii erau fascinati. Se asculta niste Technotronic si se topaia in nestire. Am inceput sa improvizez niste exercitii fizice. Un doi trei patru cinci sase…. Un doi trei patru cinci sase. Ba din picior, ba din maini, ba din alte cele. Seful sefului ma urmarea de departe. Parea multumit. Copii erau in delir. Muzica duduia. Parintii zambeau. Eu nu mai stiam ce sa fac. Deodata s-a auzit un scrasnet ca de caseta blocata. S-a lasat linistea; cei de la pupitru au inceput sa se agite; dupa cateva zeci se secunde a inceput sa se auda ultima piesa de pe Down Buy me in smoke. Ce piesa de headbanging!!! Am improvizat pe loc. Am inceput sa dau din cap cu peruca lui Ronald. Copii sunt fiinte simpatice. Au inceput sa ma imite. Pe scurt a inceput un headbanging general. Distractia era maxima, dar probabil ca privelistea nu era cea ma “sanatoasa”. Toata lumea din “restaurant” ne privea cu gura cascata. Parintii tipau unii la altii… cativa copii au inceput sa planga. Seful sefului mi-a facut semn sa vin la el in birou. Mi-a spus ca m-am comportat total necorespunzator. Ca am speriat parintii si mai ales copii. Ca asemenea suprize nu au voie sa se intample in acel restaurant… bla bla…
 
- Si de maine treci inapoi la Wc-uri!!!
 
A sasea zi m-am trezit si am dat drumul la casetofon. Am adormit la loc si, evident, am visat ca sunt Ronald…
 
Sa nu uit. Nola este un album ascultabil si in 2005. Energic si plin de atitudine. O recomandare. Chiar daca l-a ascultat si Ronald Mecdonald (sic!).

 Un doi trei patru cinci sase….
 


01 Ianuarie 2006

Recomandare online-shop



Inapoi Home Inceputul Paginii
Muzici si Faze - click pentru prima pagina

Este interzisa reproducerea partiala sau totala a materialelor fara acordul scris al
proprietarilor sitului. Copertile si alte lucrari grafice prezentate, proprietate
intelectuala a caselor de discuri sau autorilor, sunt folosite in scop informativ.

Materialele se afla sub copyright Muzici Si Faze © 2002-2015

Muzici si Faze - click pentru prima pagina