| Sunn 0))) |
Interesat de alte sectiuni?
 Interviurile Muzici si Faze
Rock romanesc
Pop & Rock
Progresiv & Experimental
Metal, Punk si subgenuri
|
|
Albumul Black 1 are un titlu inselator. Nici o speranta ca s-ar propune un contrast cu albumele White 1/2. La urma urmei, de ce se numeau White? Ce este negrul in contextul in care albumele respective erau albul?
Sensul titlului poate fi ghicit din mai multe perspective, cea mai la indemana si indicata de coperta fiind legatura cu black metalul, directie trasata anterior prin colaborarea cu Attila Csihar si consolidata cu lista de invitati - vedete de subscena - de pe noul album. Intr-o epoca in care trupele norvegiene de black au intors-o spre muzica electronica, industrial sau punk, eventual cu pretentii progressive, e firesc ca patologicul sa schimbe meridianul si schimburile interculturale sa transfere interesele black metal spre Jamaica, Louisiana sau California, semn ca este falsa corelatia cu temperaturile scazute si consumul de antigel. Justificari spirituale se gasesc oriunde, vikingii sunt inlocuiti cu amerindieni, fiordurile cu mlastinile, corbii cu papagalii, in timp ce Jonas Akerlund, fost baterist la Bathory, regizeaza azi videoclipuri pentru Madonna sau Moby.
Odata cu muzica se transfera legendele si anecdotica genului. O'Malley si Anderson se semneaza de acum Ultra Blizzard, respectiv Mystik Fogg Invokator. Umorul negru ia proportii pe Black 1 prin invitarea exponentului black metalului californian Malefic (din trupa Xasthur) care a fost vopsit din crestet pana la varful cozii in culorile traditionale ale genului si inchis intr-un sicriu impreuna cu microfonul pentru a recita versuri neinteligibile in cadrul unui omagiu snuff adus asfixierii, cu titlul Elizabeth Bathory. Acelasi Malefic, mutat din sicriu in mijlocul unei tornade, recita versurile unui cover Immortal extins la peste 10 minute (Cursed realms of the winterdemons). Supravietuind ambelor evenimente, i se atribuie responsabilitatea de a dirija, pe piesa It took the night to believe, un veritabil cor de zombie construit din voci si manevre electronice cu ajutorul altor invitati: blackerul Wrest (Lurker of Chalice / Leviathan) si jazzistul experimental Oren Ambarchi, cine stie, poate viitorii Varg Vikernes si Hellhammer?
Albumul isi integreaza din black metal doar atmosfera si vocalizele (si o face cu succes), structurile Sunn O))) traditionale fiind pastrate intacte, inclusiv dezinteresul total pentru orice aspecte ritmice (percutia lui Ambarchi este utilizata in cu totul alte scopuri). Astfel, e previzibil ca acolo unde nu apar picanteriile domneste redundanta. Odata cu acest Scary Movie 6, nu doar Malefic se asfixiaza in cosciugul in care s-a bagat de buna voie, ci o intreaga scena de profil, cu un spatiu de manevra autoimpus atat de restrans incat induce plagiat involuntar. Incepand cu Black 1, sub incidenta parodiei intra un nou stil, pe care Europa il exporta gata ambalat in cosciug: black metal
|
