Rockul Baroc este primul LP al formatiei Pro Musica, album mult asteptat de catre iubitorii muzicii rock din Romania si, raportat la evolutia in timp a trupei, aparut poate (mult) prea tarziu.
Trebuie spus din capul locului ca materialul pentru jumatatea de disc Formatii Rock nr 9 este deasupra celui pentru Rockul Baroc. Compozitiile stau in picioare, instrumental totul este la cote pozitive, dar vocea lasa intr-o asemenea masura de dorit incat rezultatul final este pe alocuri complet anulat. Parasind orice supozitii fanteziste (“if history”-uri) asupra genezei acestui album, putem spune ca acesta a aparut intr-un moment nepotrivit, dupa plecarea solistului vocal Nae Tarnoczi, cu concursul unui inlocuitor care nu s-a achitat de responsabilitatile muzicale asumate.
Componenta trupei este urmatoarea: Ilie Stepan – chitara electrica, acustica, double six, mandolina; Bujor Grigore Hariga – chitara solo; Vasile Dolga – percutie; Christian Podratzky – bas; Tic Petrosel – voce. In afara de cei mai sus citati, au mai colaborat Stefan Iczedi – claviaturi (2 - 7); Gigi Pavel – saxofon alto, blockflotte (3 - 7); Daniel Fischer – xilofon (6). Lecturarea instrumentelor constituie, in sine, o fisa a albumului, ale carui pretentii artistice sunt deosebit de mari. Muzica ii apartine lui Ilie Stepan (1 - 7), iar versurile alese au fost semnate de Marian Odangiu (1, 2, 4, 6, 7) si de Mihai Eminescu (3).
Intre pretentii si materializarea lor sunt insa diferente care, din alte puncte de vedere, pot fi privite ca dihotomii.
“Cu Tine”(1) incepe promitator, dar mixarea pe canale si calibrarea sunetului sunt atat de defectuase incat orice efect estetic este anulat. Din pacate aceste neajunsuri caracterizeaza intreg albumul, constituindu-se intr-un greu handicap pentru dealtfel valoroasa trupa timisoreana.
“Alexandra”(2) este un cantec melodios, cursiv, dulceag, incarcat dar simplut (= aglomerat) mai degraba rococo decat baroc. Singura motivatie a unei astfel de creatii ar fi intentia de a evoca sau impresiona o persoana cu numele citat.
Ce caracterizeaza piesa “Dintre sute de catarge”(3) sunt sunetele de pescarusi si de mare. Despre lipsuri este mai bine sa nu discutam, altfel spus, lucrarea muzicala discutata “are ca n-are”. Pe Formatii Rock nr 9 se gaseste o alta piesa pe versurile lui Eminescu (desigur, a trupei Pro Musica), de un cu totul alt nivel. Daca aceasta din urma a fost puternic apreciata, despre cea de pe Rockul Baroc nu se poate spune decat ca este o incercare mecanica de repetare (dupa reteta proprie) a unei creatii de succes.
“Identitate”(4) reprezinta o dezvoltare modesta de piesa lautareasca, desfasurata intre limitele unui rock usor, care poate suporta armonia de sorginte populara suprapusa. Schimbarea de ritm sau modulatia, ce survin la un moment dat, nu pot indeparta atmosfera generala de bagatela.
“Curcubeul”(5) este piesa albumului. Se cauta structura “baroca”, fiind construita intr-o idee de asimetrie. De fapt sunt trei piese colate, ce sugereaza o tema principala, una secundara, si momentul de improvizatie care pregateste revenirea la tema. Fiind vorba despre o lucrare instrumentala, este si momentul de relaxare a timpanelor, de dupa si dinaintea celor cu Petrosel – un vocalist care nu se margineste la a lucra cu tonuri si semitonuri, ci recurge la come (subdiviziuni, a noua parte din ton) pentru a nuanta ceea ce simte.
“Invocatie”(6) nu aduce vreo schimbare majora fata de cele comentate mai sus. Chitara si basul merg bine, ca pe intreg albumul, fara a fi puse in valoare de aranjamente.
“Rockul Baroc”(7) pune punct unui album care ar fi putut iesi mult mai bine cu un plus de inspiratie si poate cu un dram de noroc (inginer de sunet profesionist, un colaborator, etc.).
In 1989 circula prin mediile de rockeri gluma conform careia Dan Andrei Aldea avea locul sau in Genesis, dar s-a optat in cele din urma la Peter Gabriel si Steve Hackett; ca Doru Apreotesei putea sa functioneze in Apreotesei, Lake & Palmer la fel de bine ca in Post Scriptum; si ca Pro Musica ar fi trebuit sa aiba un vocalist consonant cu Rockul Baroc, dar au colaborat cu Petrosel.
|
