Muzici si Faze - prima pagina Motto Agenda Editoriale Interviuri Concerte Alte articole Legaturi Info Despre noi Contact


Pro Musica

1988 Rockul baroc
inapoi la rock romanesc

Interesat de alte sectiuni?
Interviurile Muzici si Faze
Pop & Rock
Progresiv & Experimental
Metal, Punk si subgenuri


Rock romanesc

Aievea
Alexandrina Hristov
Alexandru Andries
Blazzaj
Celelalte Cuvinte
Compilatii Club A
Dan Andrei Aldea
F.F.N.
Florian din Transilvania
George Baicea Blues Band
Holograf
Iris
Luna Amara
Marcela Saftiuc
Metropol
Mircea Baniciu
Mircea Florian
Mircea Vintila
Mondial
Nicu Alifantis
Oigan
Olympic '64
Phoenix
Post Scriptum
Progresiv TM
Roata
Rosu si Negru
Semnal M
Seria Formatii Rock
Sfinx
Timpuri Noi
Valeriu Sterian
Yesterdays
Zdob si Zdub

Alte trupe

Oxigen

Cargo
Compact
Doru Stanculescu
Entuziastii
Firma

Implant pentru refuz
Metrock
Mircea Bodolan
Negura Bunget
Pro Musica
Sarmalele Reci
Vama Veche

Azot

Abra
Acvila
Anca Graterol
Avatar
Coma
Coral
Dida Dragan
Domino
E.M.I.L.
Ethos
Grimus
Illegal Operation
Metalchrist
Mony Bordeianu
Romanticii
Sincron
Survolaj
Trooper
Ultimatum
Vita de vie

Alte gaze

Academica
Altar
Calandrinon
Canon
Cristina Benyo
Cvintetul Mamaia
Dan Chebac
Divine Muzak
Flacara Folk 73
Florian Pittis - Nicu Alifantis
God
Kapela
Kratos
Magic
OCS
Pacifica
Snails
Venus
Mihai Plamadeala Rockul baroc (1988)

26 Ianuarie 2005

de Mihai Plamadeala - muzician NOMEN EST OMEN

Pro Musica - Rockul baroc
Rockul Baroc este primul LP al formatiei Pro Musica, album mult asteptat de catre iubitorii muzicii rock din Romania si, raportat la evolutia in timp a trupei, aparut  poate (mult) prea tarziu.

Trebuie spus din capul locului ca materialul pentru jumatatea de disc Formatii Rock nr 9 este deasupra celui pentru Rockul Baroc. Compozitiile stau in picioare, instrumental totul este la cote pozitive, dar vocea lasa intr-o asemenea masura de dorit incat rezultatul final este pe alocuri complet anulat. Parasind orice supozitii fanteziste (“if history”-uri) asupra genezei acestui album, putem spune ca acesta a aparut intr-un moment nepotrivit, dupa plecarea solistului vocal Nae Tarnoczi, cu concursul unui inlocuitor care nu s-a achitat de responsabilitatile muzicale asumate.

Componenta trupei este urmatoarea: Ilie Stepan – chitara electrica, acustica, double six, mandolina; Bujor Grigore Hariga – chitara solo; Vasile Dolga – percutie; Christian Podratzky – bas; Tic Petrosel – voce. In afara de cei mai sus citati, au mai colaborat Stefan Iczedi – claviaturi (2 - 7); Gigi Pavel – saxofon alto, blockflotte (3 - 7); Daniel Fischer – xilofon (6). Lecturarea instrumentelor constituie, in sine, o fisa a albumului, ale carui pretentii artistice sunt deosebit de mari. Muzica ii apartine lui Ilie Stepan (1 - 7), iar versurile alese au fost semnate de Marian Odangiu (1, 2, 4, 6, 7) si de Mihai Eminescu (3).

Intre pretentii si materializarea lor sunt insa diferente care, din alte puncte de vedere, pot fi privite ca dihotomii.
“Cu Tine”(1) incepe promitator, dar mixarea pe canale si calibrarea sunetului sunt atat de defectuase incat orice efect estetic este anulat. Din pacate aceste neajunsuri caracterizeaza intreg albumul, constituindu-se intr-un greu handicap pentru dealtfel valoroasa trupa timisoreana.

“Alexandra”(2) este un cantec melodios, cursiv, dulceag, incarcat dar simplut (= aglomerat) mai degraba rococo decat baroc. Singura motivatie a unei astfel de creatii ar fi intentia de a evoca sau impresiona o persoana cu numele citat.

Ce caracterizeaza piesa “Dintre sute de catarge”(3) sunt sunetele de pescarusi si de mare. Despre lipsuri este mai bine sa nu discutam, altfel spus, lucrarea muzicala discutata “are ca n-are”. Pe Formatii Rock nr 9 se gaseste o alta piesa pe versurile lui Eminescu (desigur, a trupei Pro Musica), de un cu totul alt nivel. Daca aceasta din urma a fost puternic apreciata, despre cea de pe Rockul Baroc nu se poate spune decat ca este o incercare mecanica de repetare (dupa reteta proprie) a unei creatii de succes.

“Identitate”(4) reprezinta o dezvoltare modesta de piesa lautareasca, desfasurata intre limitele unui rock usor, care  poate suporta armonia de sorginte populara suprapusa. Schimbarea de ritm sau modulatia, ce survin la un moment dat, nu pot indeparta atmosfera generala de bagatela.

“Curcubeul”(5) este piesa albumului. Se cauta structura “baroca”, fiind construita intr-o idee de asimetrie. De fapt sunt trei piese colate, ce sugereaza o tema principala, una  secundara, si momentul de improvizatie care pregateste revenirea la tema. Fiind vorba despre o lucrare instrumentala, este si momentul de relaxare a timpanelor, de dupa si dinaintea celor cu Petrosel – un vocalist care nu se margineste la a lucra cu tonuri si semitonuri, ci recurge la come (subdiviziuni, a noua parte din ton) pentru a nuanta ceea ce simte.

“Invocatie”(6) nu aduce vreo schimbare majora fata de cele comentate mai sus. Chitara si basul merg bine, ca pe intreg albumul, fara a fi puse in valoare de aranjamente.

“Rockul Baroc”(7) pune punct unui album care ar fi putut iesi mult mai bine cu un plus de inspiratie si poate cu un dram de noroc (inginer de sunet profesionist, un colaborator, etc.).

In 1989 circula prin mediile de rockeri gluma conform careia Dan Andrei Aldea avea locul sau in Genesis, dar s-a optat in cele din urma la Peter Gabriel si Steve Hackett; ca Doru Apreotesei putea sa functioneze in Apreotesei, Lake & Palmer la fel de bine ca in Post Scriptum; si ca Pro Musica ar fi trebuit sa aiba un vocalist consonant cu Rockul Baroc, dar au colaborat cu Petrosel.

 Gluma... gluma...


Inapoi Home Inceputul Paginii
Muzici si Faze - click pentru prima pagina

Este interzisa reproducerea partiala sau totala a materialelor fara acordul scris al
proprietarilor sitului. Copertile si alte lucrari grafice prezentate, proprietate
intelectuala a caselor de discuri sau autorilor, sunt folosite in scop informativ.

Materialele se afla sub copyright Muzici Si Faze © 2002-2015

Muzici si Faze - click pentru prima pagina