Judecand dupa modul in care a fost gandit, acest single ramane unic (in Romania – si pentru a fi cinici: in intreaga lume). Sunt doua piese, compuse si interpretate de Alifantis si doua poezii recitate de Pittis. Genul materialelor propuse se inscrie in propaganda patriotica. Rosul copertii nu poate trimite altundeva decat spre culoarea steagului comunist… E posibil ca single-ul sa fi fost imaginat de protagonisti ca un pasaport pentru plete si vestimentatie cu iz occidental, elemente damnate de autoritati. Oricum, atunci si acum, o astfel de realizare nu este un subiect de mandrie.
Imn (Traiasca Romania, Traiasca Tricolorul) (1) este una dintre acele multe piese compuse pe versurile lui Adrian Paunescu. Versuri in care se regasesc cu titlu de citat lozinci leniniste (“nici munca fara paine, nici paine fara munca”) sau numeroase elemente extrase cu talent si oportunism din ideologia comunista a tarii. Ce este interesant, si nu stiu daca cineva a remarcat pana acum, muzica (armonia) a fost compusa in stilul/maniera lui Donovan! Imbinarea muzicii cu mesajul apare cel putin hilara, din acest punct de vedere. Ar mai fi de adaugat participarea la refren a corului Song – dirijor Ioan Luchian Mihalea.
Balada (2) este o poezie a lui Radu Selejan, recitata cu mult simt artistic de Florian Pittis.
Cantec (3), compus pe versurile lui Ion Nicolescu, este un cantec patriotic pur, lipsit de culoare politica, ceea ce este un fapt benefic. Nu este totusi cazul sa-l analizam pe Nicu Alifantis dupa astfel de creatii. Ramanand in aceeasi perioada e mai bine sa-l ascultam pe artist in calatoria sa “Dupa melci” (titlul unui album).
Un singur legamant cu tara (4) – alta poezie, alt moment poetic, acelasi poet: Radu Selejan.
Concluzia ar fi ca in jos, totul este posibil. Un single care ar fi putut lipsi fara ca cineva sa-i simta lipsa.
|
