Muzici si Faze - prima pagina Motto Agenda Editoriale Interviuri Concerte Alte articole Legaturi Info Despre noi Contact


Galahad

1993 In A Moment Of Complete Madness
inapoi la progresiv & experimental

Interesat de alte sectiuni?
Interviurile Muzici si Faze
Rock romanesc
Pop & Rock
Metal, Punk si subgenuri


Progresiv & Experimental

Aera
Affinity
After Crying (Hu)
Ahora Mazda
Albatros
Amazing Band
Amon Duul
Amon Duul II
Areknames
Ash Ra Tempel
Brian Eno
Can
Caravan
Chrysalide
Cressida
Cryptic Vision
Curved Air

Eloy
Emerson Lake & Palmer
England
Faust
Flamengo (Cz)
Frank Zappa
Fruupp
Fuchsia
Galahad
Genesis
Gentle Giant
Ghostigital
Gracious
Green Milk From The Planet Orange
I Giganti
In Spe (Estonia)
Jade Warrior
Jadis
Jethro Tull
John McLaughlin
Khan
King Crimson
Klaus Schulze
Kluster
Kraftwerk
Laurie Anderson
Magellan
Marillion
Mostly Autumn
Nektar
Nice
Niemen (Pol)
Pekka Pohjola
Peter Gabriel
Pink Floyd
Polytoxicomane Philarmonie
Poor Genetic Material
Popol Vuh
Procol Harum
Quintessence
Renaissance
Richard Wright
Rick Wakeman
Robert Fripp
Robert Wyatt
Roland Kovac New Set
Sebastian Hardie
Stud
Tangerine Dream
Thee Maldoror Kollective
Third Ear Band
Titus Groan
Tomita
Tortoise
Tuxedomoon
UK
Ulver
Van der Graaf Generator
Vangelis
Yes
Yezda Urfa
Zenobia
Mihai Plamadeala In A Moment Of Complete Madness (1993)

13 Martie 2008

de Mihai Plamadeala - muzician Nomen Est Omen

Galahad - In A Moment Of Complete Madness
 
Galahad este unul dintre numele de baza ale scenei Britanice de neo prog. O caracteristica a formatiei este coexistenta pasajelor melodioase si a celor „grele” , cu voce in forta si ritmuri complicate. Insert -urile constand in sonoritati bizare sunt de asemenea ceva obisnuit.
 
Daca dorim cu tot dinadinsul sa o raportam stilistic formatia Galahad la (alt)ceva, aceasta este o trupa din „familia” IQ / Marillion. Dupa o alta incadrare, putem vorbi despre axa GenesisPendragon.
 
Pe albumul In A Moment Of Complete Madness, componenta formatiei este urmatoarea: Roy Keyworth – chitara; Stuart Nicholson – voce; Spencer Luckman – tobe; la clape sunt Mark Andrews (1 – 5) si Kark Garett (6 - 8) iar la bas Paul Watts (1, 2, 5), Pat McAnn (3, 4) si Neil Pepper (7, 8).
 
Prin „One For The Record”(1), albumul debuteaza intr-o maniera a la Foreigner. Interventiile heavy si prog individualizeaza piesa fara a fi legate de organic de tema. Aceasta se doreste si chiar este in esenta comerciala. Sunetul de xilofon nu poate fi considerat mai mult decat o bucata de zahar asezata pe traseu pentru cei care asteapta mai mult de la acest gen muzical.
 
„Second Life”(2) pare prelucrarea slow & easy a unei teme Genesis-iste. Sunetul chitarii aminteste de U2. Break-urile repetate pun ordine intr-o piesa adresata urechilor pentru care Mike Oldfield sau Alan Parson’s Project (spre exemplu) reprezinta punctele de sprijin ale unui pod prea indepartat. Ca si in prima compozitie, ceea ce se aude poate fi pus in „folder-ul” pop.
 
„Parade”(3) are o ritmica elaborata, bazata pe formule fixe. Piesa propune o alterrnanta intre pasaje complexe din punct de vedere armonic si secvente antrenante, usor receptabile. Simetria este rupta de cateva interventii solistice care personalizeaza template-ul etalat.
 
„Earth Rhytm”(4) este un wave – prog in care vocea trimite spre heavy-ul FM al anilor ‘80. Orga ataca totusi o partitura specifica de prog.
 
Cu „Lady Messiah”(5) incepe o altfel de muzica a formatiei Galahad; putem spune ca jumatatea comerciala s-a incheiat. Atmosfera dark & gloomy in tandem cu tema generoasa, trimite sunetul pe niste coordonate mult mai putin mainstream decat se intamplase anterior. Schimbarile de ritm si vocea dublata de synth impreuna cu interventiile chitarii si nuantările basului recomanda o trupa „grea”.
 
„Painted Lady”(6) este o piesa lirica de 1’46” sustinuta de chitara si voce, cu interventii armonice ale sintetizatorului. Plasata pe album intre doua piese de durate relativ mari (aproximativ zece minute fiecare), are functie de interludiu.
 
„Ghost Of Durtal”(7) reprezinta punctul de maxim al „momentului de nebunie comoleta”. Experimentul si inovatia de sunet se intalnesc cu armoniile si ritmica progressive. Interventia vocala (soptita) in limba franceza coloreaza piesa, ale carei multiple schimbari de tempo si modulatii amintesc de momentele de aur ale genului.
 
„Welcome To Paradise”(8) incheie albumul intr-o cheie patentata de Marillion. Piesa se aseamana prin sensul versurilor si atmosfera  cu „Chelsea Monday” de pe albumul Script For A Jester's Tear.
 
In ciclul legendelor Graal-ului, Galahad este unul dintre Cavalerii Mesei Rotunde, renumit pentru puritate si noblete sufleteasca. Conform traditiei celtice, numele original al lui Lancelot fusese initial Galahad, dar acesta i-a fost schimbat in copilarie, din cauza prezicerii lui Merlin ca Galahad isi va depasi prin fapte tatal (si va gasi Graal-ul). De mentionat faptul ca tatal personajului cunoscut in legenda drept Galahad este chiar Lancelot. Sedus de Elaine, fiica regelui Pelles, care l-a facut sa creada printr-o vraja ca este Guinevere, Lancelot a contribuit genetic la nasterea eroului, determinand totodata o serie de confuzii in legatura cu profetia lui Merlin.  
 
Miturile si legendele au oferit constant „puncte de sprijin” formatiilor rock, in special celor de  progressive. Tolkien este un campion in ceea ce priveste „furnizarea” involuntara de material; idei sau nume. Cateva dintre trupele care s-au inspirat din acest tip de imaginar sunt: Gilgamesh, Isis, Ahora Mazda, Gandalf, Marillion ...


 Ce alte formatii cu nume „mitologice” ai ascultat?


Inapoi Home Inceputul Paginii
Muzici si Faze - click pentru prima pagina

Este interzisa reproducerea partiala sau totala a materialelor fara acordul scris al
proprietarilor sitului. Copertile si alte lucrari grafice prezentate, proprietate
intelectuala a caselor de discuri sau autorilor, sunt folosite in scop informativ.

Materialele se afla sub copyright Muzici Si Faze © 2002-2015

Muzici si Faze - click pentru prima pagina