Panikon este primul album oficial al formatiei de indie / alternative Grimus, din Cluj Napoca. Precedat de un demo care isi are propria sa poveste, acesta si-a facut intrarea in lumea discografica romaneasca prin ocuparea locului intai in 2008 Muzici si Faze Top, la doar cateva luni de la aparitie. Inainte de orice altceva, Bogdan Mezofi - voce, Cristi Csapo – chitara, Vali Rauca – chitara, Lehel Kiss – clape, Titus Vadan – bas si Tamas Adorjani – tobe, au realizat un album curat din toate punctele de vedere. Seriozitatea cu care au pornit la drum si curentul ascendent “prins”  ii determina pe specialisti si pe fani sa spere ca baietii vor impinge limitele muzicii romanesti de expresie rock dincolo de frontierele unde s-au oprit anterior alte cateva trupe de la noi, ce promiteau.

 

Alaturi de scenele muzicale din Bucuresti si Timisoara, cea din Cluj este de asemenea interesanta, oferind  constant surprize placute. Nightloosers, Kumm si Luna Amara sunt cateva nume notabile lansate in orasul de pe malurile Somesului … in ultimii cincisprezece ani … Amintim acest fapt pentru a pastra proportiile intre ce se intampla in Romania si in tarile cu solide traditii rock, indiferent de modul in care se vede situatia din interior. Semnatarul randurilor de fata a luat cunostinta, de exemplu, pe parcursul anilor trecuti, de new entry –urile din Birmingham, Lyon sau Dortmund, unde cifrele intrec orice inchipuire. La calitate se ajunge prin concurenta si simpla selectie.  Grimus reprezinta asadar ceea ce poate produce miscarea muzicala romaneasca la ora actuala.

 

Albumul este deschis, intr-o atmosfera de citat muzical, prin “Confused”(1), piesa care poate fi considerata compozitie Grimus sau fila audio Depeche Mode mixata cu Duran Duran in maniera Kumm (nu pentru ca ar semana in mod direct cu aceasta din urma, cat pentru sursele de inspiratie comune). Partea a doua, asa zisul “B”, suna mai bine decat prima parte.  “A”-ul este prea lung in raport cu arhitectura piesei iar ecoul vocii, departe de a aduce vreo imbunatatire, incarca inutil timeline-ul.  Se poate vorbi si despre un coeficient destul de ridicat de monotonie. Cele spuse nu inseamna in mod automat o critica si in nici un caz vreo nemultumire ci doar analiza la un nivel (mai) ridicat de pretentii.

 

“In A Glimpse”(2) este o piesa superioara celei anterioare. In viziunea semnatarului, aceasta ar fi fost mai potrivita pentru a ocupa prima pozitie in track list. Chiar daca preia atmosfera creata de “Confused”, amplificand-o, are propria sa gradatie, este variata si suficient de antrenanta incat sa-si castige audienta. Pentru o categorie de public, primele zece secunde sunt vitale in ceea ce priveste sansele unui cd de a fi ascultat mai departe. Faptul acesta conteza doar pentru formatiile care doresc sa aiba mai mult de cateva sute de oameni la un concert.

 

Prin “Political Animals”(3) albumul ajunge (in sfarsit) la alternative si indie. Remarcam maturitatea compozitiei si acuratetea interpretarii vocal instrumentale. O astfel de piesa ar fi o buna carte de vizita a muzicii de la noi in afara tarii. Mesajul ii da sanse reale de a fi ascultata!

 

“Backseat Driver”(4) face pasul (inapoi) spre Depeche. Prin aceasta compozitie credem ca Grimus au trecut pe langa o piesa mult mai mare decat cea pe care au realizat-o.

 

In “Insanity”(5) transpar diferentele dintre pasajele compuse “la inspiratie” si cele de trecere, construite doar pentru finalizarea pieselor. Backing-ul vocal si atmosfera a la Supertramp erodeaza o compozitie din care ar putea fi retinute cateva aspecte, intre care discretia clapelor.

 

“Just Pray”(6) este o prelungire a “Insanity”-ului, in varianta mai pronuntat indie, sau daca cititorul doreste, mai putin anacronica.

 

O piesa deosebita este “Mild Disease”(7)! Linia chitarii si vocea si-au gasit aici relatia ideala. Ritmul si armonia merg, de asemenea, in sensul muzicii, impreuna cu versurile. Singurul tune de pana acum, in care vocalul a ascultat cu adevarat basul si unde nu s-a operat cu secvente sonore distincte, ci cu intregul.

 

Alt moment aparte este “Different Colour Shoes”(8), ale carei riff-uri trimit spre Cure. Un interludiu fantezist de chitara coloreaza piesa in care isi fac loc si cateva elemente psihedelice.

 

“Ready For It”(9) nu este prea indepartata de INXS – un alt reper de incadrare in muzica internationala a ceea ce face formatia clujeana. Cam asa ar interpreta Grimus, credem noi, o piesa precum ”Pretty Vegas”.

 

Atmosfera de new wave / alternative se extinde in “Elephants”(10), unde isi gasesc loc o suma de idei muzicale si procedee tehnice neincadrabile strict intr-un curent.

 

“Addiction”(11) trimite cumva spre  post punk, ramanand insa “cuminte”. Riff-urile grele si tonurile “suparate” prind la un segment de public care asteapta (doar) asa ceva de la muzica.

 

Consideram ca “Time To Be Good Friends”(12) este, alaturi de “Political Animals”, o piesa de maxima inspiratie. In dreptul acesteia adaugam toate plusurile mentionate anterior. Structura complexa si inglobarea elementelor de accesibilitate in forme muzicale (mai) ample (decat pe restul albumului) recomanda compozitia drept momentul de varf al Panikon-ului. Dan Radu Byron contribuie, in calitate de invitat, la acest fapt.

 

Albumul este unitar stilistic, ceea ce nu s-a intamplat prea des in cazul aparitiilor discografice romanesti. Remarcam de asemenea ca materialul este “cinstit”, adica reflecta cu exactitate modul in care formatia isi gandeste muzica, activitatea scenica si pasii. Nivelul in concert este similar cu cel de pe cd. Apreciem si atitudinea de non-vedete pe care au adoptat-o cei sase. Nimic nu este mai neplacut decat sa ai de-a face cu anonimi deghizati in star-uri. Alegerea limbii engleze si temele clean sunt miscari bine alese, ca si evitarea frivolului ori importul fortat de “ideologie”. In privinta muzicii si interpretarii, credem ca pe un album nr. II totul poate fi imbunatatit, in sensul ca exista potential.

 

Infiintata in 2005, pe bazele unei trupe anterioare (Revers), Grimus isi incepe drumul prin cucerirea scenei locale, in paralel cu multiple schimbari de componenta si apoi prin concertele sustinute in (mai) toate manifestarile rock importante din tara. Concertele din Varna, Chisinau si Londra (Camden Underworld), respectiv castigarea unui trofeu international (de bronz), ca si includerea in top-uri FM reprezinta pasi inainte pentru formatie. Panikon este, in acest moment, incununarea unei activitati de trei ani si in acelasi timp piatra de incercare (sau de temelie) pentru ce va urma.

 

Numele “Grimus” este imprumutat din romanul de debut al lui Salman Rushdie, scris cu cinci ani inaintea celui care i-a adus primul succes de critica si de public, “Copiii din miez de noapte”. Genul literar al cartii este basmul pentru adulti, update-at cu elemente de realism magic. Exista o interesanta traditie de alegere a numelor pentru formatii rock din literatura (de acest tip). Amintim succint Marillion, Gandalf (JRR Tolkien) sau Fuchsia, Titus Groan (Mervyn Peake).

 

In carte, Grimus are Trandafirul de Piatra, care ii permite sa exploreze universurile paralele, sa creeze noi dimensiuni, sa controleze legi si sa manevreze destine. In Romania, Grimus au deocamdata un album, aparut in conditii grafice excelente si care se aude pe masura. Acest fapt inseamna si un joc cu cartile la vedere, a carui soarta va fi determinata de atu-uri.