| Al Stewart |
Interesat de alte sectiuni?
 Interviurile Muzici si Faze
Rock romanesc
Progresiv & Experimental
Metal, Punk si subgenuri
Pop & Rock
|
|
 |
Fiecare dintre primele albume ale lui Al Stewart a constituit un pas distinct in cariera acestuia, nu in sensul cautarii identitatii muzicale ci in ceea ce priveste exprimarea artistica. Cu Orange “turul” ia sfarsit, incepand totodata perioada in care Stewart s-a facut practic cunoscut publicului larg (pentru care acesta ramane autorul albumului Year Of The Cat - 1977).
“You Don’t Even Know Me”(1) ofera la nivel de text un punct de vedere interesat privind probarea sentimentelor intr-un cuplu (ipotetic) prin gesturi “de calificare” spre o etapa superioara. Cuplul “ipotetic” coincide in mod evident cu cel al autorului, dar asta nu inseamna ca mesajul se opreste la poveste. Prezentarea a trei situatii, una posibila, una probabila si alta concreta (un concert al lui Hendrix din 7 mai 1967 la care si-a luat prietena) au drept concluzie acelasi fapt: acela ca fara a fi macar cunoscut de partenera aceasta a facut ce era de facut (precum in “Every Little Thing” – Beatles) pentru ca el sa stea impreuna cu ea o vreme … . Muzica nu este doar un pretext al mesajul vizat, ci ca de obicei la Al Stewart are o asemenea valoare incat poate “ascunde ” versurile.
“Amsterdam”(2), ca si “News From Spain” valorifica experienta subiectiva a lui Stewart covertita in “general valabil". “Songs Out Of Clay”(3) este in spiritul albumului Zero She Flies.
Un alt fapt caracteristic este colaborarea cu muzicieni diferiti de la album la album si cateodata chiar de la piesa la piesa. Capacitatea de a strange echipe si de comunica intentiile artistice in conditiile extinderii orizontului prin experienta celor “invitati” este o alta mare calitate a lui Stewart. Rick Wakeman participa pe “The News From Spain”(4), una dintre cele mai interesante piese de pe Orange, in care influentele preclasice se impletesc cele spaniol-baroce, totul pe o structura folk-rock. In ideea de a oferi “tabloul complet” al celor care si-au dat concursul la realizarea albumului, iata cum arata configuratia acestuia: chitara – Tim Renwick, Cal Bachelor, Tim Walker, Brinley Scharz; clape – Rick Wakeman, Bob Andrews; bas – Bruce Thomas, Brian Odgers; drms – John Wilson, Roger Pope, Graham Hunt; backing vocals – John Donelly, Mick Welton, Kevin Powers.
In principiu Al Stewart opteaza pentru compozitii proprii si rezultatul este pozitiv. Totusi cele cateva preluari din intreaga cariera, plasate nu mai mult decat una pe album, il releva drept un bun si personal interpret. Piesa lui Bob Dylan, “I Don’t Belive You”(5) inclusa pe Orange surprinde prin punctul de vedere inedit din care este tratata muzical si in special din cel al sensului conferit.
“Once And Orange”(6) nu este doar piesa care imprumuta titlul albumului ci si o marca a acestuia. “I’m Falling”(7) este o piesa de rara tristete, al carei spirit liric o face practic imposibil de urmarit altfel decat afectiv. Frazarea, tonul si conceptia certifica autenticitatea sentimentelor ce au stat la baza ei. “Night Of The 4th Of May”(8) anticipeaza albumul urmator, Past Present Future si este totodata o extindere a ideii care a stat la baza piesei “Love Chronicles” de pe albumul cu acelasi nume. Realizata in nota de jurnal, aceasta atrage atentia prin coerenta conexiunilor facute intre “marea” istorie si existenta celor care au participat la infaptuirea sa.
Cu Orange, asa zisa perioada timpurie a lui Al Stewart a luat sfarsit, piese de pe acesta, precum si de pe Bedsiter Images, Love Chronicles sau Zero She Flies regasindu-se pe compilatia originala Early Years (2LP) aparuta la Janus Records in 1977. Acestor prime patru albume, carora le poate fi adaugata si versiunea The First Album a LP-ului Bedsiter Images le urmeaza Past Present Future care marcheaza o noua etapa a creatiei lui Al Stewart, in care acesta s-a facut pe deplin cunoscut si pentru cativa ani buni va fi in apogeul carierei sale.
01 Ianuarie 2006
Amazon.com
|
