Acest al treilea si ultim album FFN ii reuneste pe Gabriel Litvin chitara, voce; Silviu Olaru bas; Cristian Madolciu voce, percutie si Cristian Rusu baterie. Stilul a ramas in principiu cel cunoscut din primele doua albume dar sound-ul s-a modificat intr-o oarecare masura. Flautul, o constanta a formatiei, nu a mai fost folosit de data aceasta. Intalnim acelasi tip de piese dezvoltate in jurul unor teme bine definite, solo-uri variate si aranjamente orchestrale complexe. Trupa a urmat calea pe care pornise, dar peisajul muzical s-a schimbat intre timp suficient de mult incat albumul Un Joc nu a fost la fel de bine primit cum fusesera primele doua.
"Rockn roll"(1) este o piesa "clasica" de bun gasit. Pe albumele romanesti intalnim adeseori astfel de lucrari in care sunt exprimate in mod direct ideile calauzitoare, dragostea netarmurita fata de public si alte declaratii patetice despre "profesiunea de credinta". Cateva exemple: Iris "Suntem aici doar pentru voi"; Pro Musica "Pentru voi"; Metropol "Voua" etc. "Un joc adevarat"(2), care da titlu albumului, propune o tema muzicala specifica trupei, abordata partial la modul experimental. Sunt cautate noi mijloace de exprimare in sfera sunetului. Se incearca un mix intre componenta rock si muzica electronica. Felul in care a fost captata percutia nu mi se pare inspirat.Calibrarea instrumentelor, respectiv gandirea registrelor in actul aranjamentelor mi se par deasemenea puncte slabe.
"Cade seara"(3) si "La ceasul cand stele incep sa apuna"(4) sunt asemanatoare prin forma si continut, LP-ul fiind construit intr-un spirit unitar. Omogenitatea creaza insa o senzatie de monotonie data de faptul ca toate piesele au la baza aceleasi elemente constitutive si chiar daca ceea ce se aude este valoros, reteta transpare. Despre FFN s-a spus (cu rautate) ca au o singura piesa: oricare.
"Prea departe, prea aproape"(5) include in ea deopotriva caracteristici ale hard-rock-ului autohton si idei particulare (ale trupei). Compozitiile si solo-urile de chitara nu au cum sa nu fie remarcate. Capterea si procesarea sunetului sunt insa mult in urma.
"Singur"(6) este o piesa conceputa parca pentru a intra in atentia posturilor de radio. Are toate caracteristicile unui hit, plecand de la durata si ajungand la accesibilitate.
"Vom ramane vesnic tineri"(7) revine la spiritul rock-ului greu. Aceleasi binecunoscute caracteristici.
"Jungla"(8) este principala realizare a albumului. Piesa de mare atmosfera, aduce un aer interesant in peisajul muzicii autohtone. Alternanta dintre pasaje lirice si momente de forta, gradatiile, schimbarile ritmice si solo-urile prelungite fac din ea in mod indiscutabil una dintre piesele romanesti remarcabile.
Muzica acestui album a fost compusa de Gabriel Litvin (1, 3, 5, 7, 8), Silviu Olaru (2, 6), Cristian Madolciu (2) iar versurile: Gabriel Litvin (1, 3-8), Tania Ionescu Kim (2). Desi evolutia a fost constanta, trupa si-a incetat activitatea intr-un moment in care apareau formatii noi de hard rock cu piese mai putin complexe si idei de show in ton cu momentul. Dar nu concurenta a fost cea care a scos din cursa o suma de grupuri, unele dintre ele cu un nume, precum FFN, ci faptul ca in anii 80 a inceput o perioada deloc fasta pentru muzica rock din tara. In noile conditii sociale au rezistat doar formatiile care s-au adaptat.
|
