Muzici si Faze - prima pagina Motto Agenda Editoriale Interviuri Concerte Alte articole Legaturi Info Despre noi Contact


Sfinx

1975 Lume alba
1978 Zalmoxe
1980 Focuri vii / '49-'50 (single)
1981 Din nou acasa / Zmeul / Fetele albinele (single)
1985 Albumul albastru
inapoi la rock romanesc

Interesat de alte sectiuni?
Interviurile Muzici si Faze
Pop & Rock
Progresiv & Experimental
Metal, Punk si subgenuri


Rock romanesc

Aievea
Alexandrina Hristov
Alexandru Andries
Blazzaj
Celelalte Cuvinte
Compilatii Club A
Dan Andrei Aldea
F.F.N.
Florian din Transilvania
George Baicea Blues Band
Holograf
Iris
Luna Amara
Marcela Saftiuc
Metropol
Mircea Baniciu
Mircea Florian
Mircea Vintila
Mondial
Nicu Alifantis
Oigan
Olympic '64
Phoenix
Post Scriptum
Progresiv TM
Roata
Rosu si Negru
Semnal M
Seria Formatii Rock
Sfinx
Timpuri Noi
Valeriu Sterian
Yesterdays
Zdob si Zdub

Alte trupe

Oxigen

Cargo
Compact
Doru Stanculescu
Entuziastii
Firma

Implant pentru refuz
Metrock
Mircea Bodolan
Negura Bunget
Pro Musica
Sarmalele Reci
Vama Veche

Azot

Abra
Acvila
Anca Graterol
Avatar
Coma
Coral
Dida Dragan
Domino
E.M.I.L.
Ethos
Grimus
Illegal Operation
Metalchrist
Mony Bordeianu
Romanticii
Sincron
Survolaj
Trooper
Ultimatum
Vita de vie

Alte gaze

Academica
Altar
Calandrinon
Canon
Cristina Benyo
Cvintetul Mamaia
Dan Chebac
Divine Muzak
Flacara Folk 73
Florian Pittis - Nicu Alifantis
God
Kapela
Kratos
Magic
OCS
Pacifica
Snails
Venus
Mihai Plamadeala Albumul albastru (1985)

02 Ianuarie 2003

de Mihai Plamadeala - muzician NOMEN EST OMEN

Sfinx - Albumul albastru
Acest al treilea album marcheaza un moment de cotitura al Sfinx-ului. Prin parasirea formatiei de catre Dan Andrei Aldea, membru fondator, si Nicolae Enache, respectiv prin inlocuirea lor, sound-ul s-a modificat radical, facandu-se simtite influente new wave. La jumatatea anilor ’80, echipamentul muzical detinut de Mihai Cernea – percutie, voce; Sorin Chifiriuc – chitara, voce; Corneliu Ionescu – bas; Doru Apreotesei – claviaturi, voce nu avea concurenta in tara, motiv pentru care prin sunet ocupau in continuare pozitii unice. Cu toate acestea cota de audienta a formatiei era in scadere. Concertele, din ce in ce mai rare in tara, axarea pe activitati de sonorizare, pe fondul unei lipse relative de creativitate si a unor proiecte comerciale dar si aparitia unor trupe noi, care aveau ceva de spus, au determinat publicul sa se orienteze incet-incet spre alte directii. Albumul al treilea, incomparabil cu primele doua, este totusi unul reusit, in contextul general al muzicii din Romania. La realizarea lui, in afara de cei mentionati si-au mai dat concursul Alexandru Grosu – orga; Alexandru Calin – claviaturi; Mircea Marcovici – percutie in calitate de invitati.

"An Dupa An"(1)si "Rostul Vietii"(3), interesante ca abordare, cu o linie vocala la inaltime si remarcabil procesate sunt construite parca pentru etalarea refrenelor.

"Pe Pamant Pace"(2) face parte din registrul pieselor "obligatorii". Odata cu aparitia Punk-ului, cenzura politica s-a intensificat. Intr-o Romanie comunista, albumele muzicale trebuiau sa contina cel putin o piesa cu caracter doctrinar. Cel mai onorabil mod in care s-au descurcat muzicienii rock ai momentului a fost prin tratarea subiectului pacii si dezarmarii, regasite in politica partidului unic. Din acea perioada dateaza numeroase materiale pe tema mentionata, multe dintre piese necantandu-se niciodata in concert.

"Canta Cu Mine"(4) este piesa surprinzatoare a albumului. Dezvoltand o fantezie de jazz (fara ca acest lucru sa fie specificat) muzicienii au posibilitatea de a se exprima la valoarea lor, si aici trebuie amintit faptul ca Sorin Chifiriuc in momentul venirii la Sfinx avea o carte de vizita importanta prin ceea ce facuse in Curtea Veche, Iris sau Domino. Doru Apreotesei era deasemenea bine cunoscut datorita unei activitati meritorii. Cat despre Mihai Cernea si Corneliu Ionescu, acestia sunt recomandati de o multime de realizari anterioare cu
Sfinx.

In "Patru Anotimpuri Cu Tine"(5) vad o piesa usor peste media albumului, care dealtfel este omogen.

"Zana Serii"(6) imi aminteste de compozitii mai vechi ale trupei, (desigur facand abstractie de sunetul modern). Cernea foloseste un set de tobe special, despre care au functionat numeroase legende. Una dintre ele este ca ar fi avut probleme cu introducerea lor in tara, fiind confundate de vamesi cu niste … lustre. Dincolo de forma futurista si de realitatea povestii, sunetul lor este impresionant, fapt la care adaugam tehnica performerului, rezultatul nu trebuie sa ne mire.

"Carul Mare"(8), compusa de Chifiriuc (inclusiv versurile) este conceputa in maniera sa inconfundabila. Directia va fi continuata de acesta in Roata, formatie pe care o va infiinta dupa scurta sa evolutie la
Sfinx.

"Intr-un Cer Violet"(7), de departe cea mai atragatoare piesa a albumului, prin compozitie, interpretare si versuri de exceptie (semnate de Alexandru Andries) seamana din pacate suspect de mult cu "Golden Brown" a formatiei Stranglers.

Compozitorii pieselor sunt Mihai Cernea (1, 6), Sorin Chifiriuc (2, 8), Doru Apreotesei (3-5). Versurile: Diana Turconi (1), Alexandru Andries (2, 4-7), Marin Odangiu (3), Sorin Chifiriuc (8).

Cu putin timp inainte de plecarea lui Aldea din tara, l-am auzit intr-un interviu radio in care anunta aparitia unui nou album de din care s-a difuzat in avanpremiera o piesa intitulata "La Opera" (care desigur ne trimite cu gandul la Queen – "A Night …". Nu stiu daca din proiectul respectiv a "supravietuit" ceva pe discutatul album 3. dar in mod clar Sfinx nu a mai fost ceea ce era.

 Oare?
 


03 Martie 2003

Ioan V.

Va pot spune cum a fost cu tobele lui Cernea (am auzit-o de la Cernea personal): ca sa nu plateasca asa multa vama, a spus ca sunt lustre, si vamesii (care nu mai vazusera asa ceva) l-au crezut. 

Referitor la Zalmoxe: este un album copiat aproape melodie dupa melodie dupa "Olias of Sunhillow"al lui Jon Anderson. Am fost foarte dezamagit cînd am descoperit acest lucru. Si inca un lucru, acum cîteva luni am auzit un cîntec la radio a lui Deodato (formatia brazilianului Eumir Deodato) care semana foarte suspect cu "Sinteze". Si nu cred ca Deodato i-a copiat pe Sfinx, ci invers... Deci se pare ca nici Aldea (pe care eu îl consideram geniu al muzicii rock) nu era mai presus de un "împrumut" aici si acolo.

Scuzati-mi limba pocita dar sunt plecat din Romania de 25 de ani.


17 Octombrie 2003

Silviu Nastase (snastase @mail.com)

...Ce sa zic? Ca e trist ca artisti ca Dan Aldea sint pusi la "apreciat" de vreun "fan" sau altul... fara sa stie care a fost realitatea; a'l acuza pe Dan Aldea de plagiat e cel putin ridicol; aratati'mi trupe, chiar din Occident, care n'au fost influentate de vreun curent sau stil; si stiti ceva? Foarte bine ca s'au lasat inspirati atita timp cit n'au devenit clone ale celor care i'au inspirat (vezi Triumvirat sau PFM vs EL&P, UK vs King Crimson, Nucleus sau Colosseum vs Soft Machine, Renessaince vs Fairport Convention sau Curved Air, etc., toate trupe mari de altfel), sau si mai si: Stevie Ray Vaughan vs Jimi Hendrix ori Albert King de parca nu toti cintau blues... Pai nu asta era curentul general? Voiai succes si audienta, faceai ca aia care aveau deja, in plus traiau toti in aceeasi conjuntura si impartaseau aceleasi pareri si idei - ca o moda. Faptul ca alde Gentle Giant sau Frank Zappa & The Mothers... n'au "inspirat" pe multi sau pe nimeni nu face decit sa intareasca ce am enuntat mai sus - e drept ca un Zappa pe de alta parte a "crescut" muzicieni de care ne "bucuram" astazi la zece ani de la disparitia sa in Decembrie '93... 

N'am de gind sa intru in vreo discutie argumentativa legata de subiectul cine si de ce si in ce scop (to'asi!) a fost inspirat de altii, insa fara a stii care a fost realitatea nu are rost sa se lanseze asemenea concluzii. Si inca ceva: cu asemenea fani, ma bucur ca Dan Aldea (care printre altele e inzestrat cu geniu artistic veritabil, nu numai rock...) a plecat din tara; nu'l meritam! Se pare insa asa s'a intimplat cu multa valori romanesti mai ales in arta... Si ca sa inchei (apoteotic as zice) discul (rock) preferat al lui Dan Aldea e ..."Olias of Sunhillow" al lui Jon Anderson, altfel Dan asculta muzica clasica acasa la el... in Germania, asa ca sa mai pun sare pe rana...


18 Octombrie 2003

Doru "MS" Istudor (messe @sympatico.ca) - MS

S-au scris destule mai sus despre primele 2 albume Sfinx asa ca incerc sa nu repet ci sa adaug ceva. Ptr. mine albumul Lume Alba a fost primul album de hard rock romanesc si m-a cucerit pe loc. In afara de piese am fost placut surprins de "bibsinthesiser", un sintetizator de sunete facut de Bibi Ionescu, o cutie cu clape si butoane din care curgeau fire, trupa neavind bani sa cumpere o scula originala. Mai aveam unele discuri cu Phoenix, Progresiv TM, F.F.N. si Mondial dar sonoritatile de la Sfinx erau altfel, mai pe gustul meu. Se pare ca Sfinx a influentat o generatie intreaga de muzicieni care la rindul lor si-au dat obolul rock-ului autohton in ciuda regimului comunist care nu suporta nici macar cuvintul rock. Deci bintuind prin magazine si cunoscind vinzatorii am aflat ca discul a aparut cu intirziere iar faptul ca era asteptat a determinat o vinzare rapida a primei editii. Am avut ocazia sa-i cunosc pe cei de la Sfinx prin ' 79 si i-am vazut repetind piesele de la Zalmoxe. Fiind incepator in ale muzicii ma lasau sa stau in sala de repetitie de la Clubul Universitatii si sa observ (mai ales pe Misu la tobe) ca sa pot sa "fur" ceva meserie. Zalmoxe a iesit pe piata cu o intirziere si mai mare ca primul album din cauza cenzurii comuniste care vedea peste tot texte criptice si mistice. Din cauza taierilor albumul nu a aparut in format dublu dupa cum planuise trupa. Ei deja cintau piesele de pe disc de vreo 3 ani. Aldea aparea pe scena in acea perioada cu o mitoasa ciobaneasca lunga pina la pamint si bineinteles executa toate "atractiile": cinta cu 2 blockflote, cu vioara la spate, cu chitara la spate, cu dintii, etc. El a spus ca Zalmoxe a fost inspirat de Yes si de Ian Anderson - Olias Of Sunhillow iar cineva din trupa (nu mai stiu precis cine) mi-a spus ca, coperta ar vrea sa simbolizeze "taranismul si hipismul". Dan Aldea era un mare chitarist si compozitor ce intotdeauna ridica sala in picioare sa scandeze "Aldea! Aldea!" si stiu ca factorii nenorociti care l-au determinat la exil au vaduvit muzica romaneasca de o valoare. Ptr. cei interesati de activitatea mai recenta a lui Dan se poate vizita situl la adresa: 

http://home.arcor.de/dan.aldea/


Cam asta e. Numai bine!


30 Ianuarie 2004

Dan Radulescu (dradule390 @yahoo.com)

Multa pasiune si un strop de patima:
 
Aldea plagiator? Ce gluma proasta!
Am citit cu multa surprindere mesajul domnului Ioan V. din 07/03/03 dar in momentul respectiv nu i-am acordat o prea mare atentie considerand ca acuzatiile facute acolo (in sensul ca Dan Aldea se face vinovat de plagiat) sint descalificante pentru autor, mai ales in conditiile in care nu se prezinta absolut nici o dovada. Din pacate constat ca acum, la aproape un an de la publicarea acelor randuri, acuzatia respectiva nu a fost retrasa si nici macar combatuta corespunzator, aparent si datorita faptului ca mesajele critice fata de acea acuzatie au avut un limbaj cam aspru si nu au fost acceptate!
Sa le luam in ordinea in care le enunta domnul Ioan V.:

1. Referitor la Zalmoxe: este un album copiat aproape melodie dupa melodie dupa "Olias of Sunhillow"al lui Jon Anderson. Am fost foarte dezamagit cînd am descoperit acest lucru.
Copierea melodie dupa melodie si aferenta vinovatie a lui Dan Aldea este, in acest caz, imposibila din punct de vedere aritmetic – LP-ul Zalmoxe are noua cantece iar Olias doar opt, mai mult, din cele noua cantece de pe Zalmoxe, trei nu sint scrise de Dan Aldea, doua din cele trei (Mierea si Calatorul prin nori) fiind scrise de Misu Cernea si unul (Furtuna cu trup de balaur) de regretatul Nicolae Enache. Aparent ar fi fost ceva mai simplu ca in momentul in care Misu Cernea v-a relatat povestea tobelor trecute prin vama drept lustre, sa il fi intrebat pe acesta – Pai bine ma Misule, de ce l-ai plagiat ma pe Jon Anderson?
2. Am fost foarte dezamagit cînd am descoperit acest lucru.
Vai, dar nu este cazul! De la inceputul anului 2002, cand am citit (din interviul acordat de Dan Aldea lui Nelu Stratone, o sursa de informatii foarte interesanta) despre faptul ca Zalmoxe a fost conceput ca un raspuns la Olias, am fost deosebit de nerabdator sa vad care sint asemanarile asa ca am cumparat imediat CD-ul cu Olias si am trecut la ascultari comparative pentru a sesiza asemanarile dintre cele doua opere. Ei bine, dupa aproape doi ani de ascultari (si acum mai am in masina cate o copie dupa cele doua CD-uri) pot sa va spun cu mana pe inima ca Zalmoxe si Olias nu au elemente comune din punct de vedere muzical, nici o piesa de pe Zalmoxe nu aduce in vreun fel cu una de pe Olias! Influenta a constat in descifrarea de catre Dan Aldea a filozofiei care a stat la baza scrierii lui Olias si lucrul asta s-a reflectat ulterior in modul in care a fost conceput Zalmoxe, fara insa ca cele doua opere sa semene undeva in detalii.
Acestea fiind zise, ar fi elegant ca dumneavoastra sa marturisiti ca legatura dintre cele doua opere ati facut-o doar la citirea interviului cu Dan Aldea, unde ati interpretat eronat (tendentios, pentru ca raspuns nu inseamna/sugereaza copiere) fraza “intregul disc "Zalmoxe" este într-un fel raspunsul nostru (imperfect, timid, din toată saracia noastra) la discul "Olias of Sunhillow" al lui Jon Anderson”! Ganditi-va ca genul asta de afirmatii descurajeaza oameni de mare discretie ca Dan Aldea (cred ca interviul acordat lui Nelu Stratone a fost primul lui interviu semnificativ, interviu in care sa pomeneasca detalii din viata lui particulara si influentele avute in plan profesional) sa isi mai deschida vreodata sufletul in public. Istoria muzicii folk-pop-rock romanesti nu s-a scris decat partial (lipsesc din ea marturiile majoritatii muzicienilor semnificativi ce au activat in cadrul acestui fenomen), si incompleta o sa ramana daca cel mai valoros reprezentant al ei nu apuca sa spuna ca i-a placut un disc fara ca cineva sa afirme imediat ca l-a copiat in intregime! Afirmatie complet gratuita, dupa cum ne-am lamurit, sper! In caz ca nu, am o rugaminte – scrieti-mi si mie care cantec (fragment) de pe Zalmoxe (de la minutul cutare, secunda cutare pana la minutul cutare, secunda cutare) seamana cu care cantec (fragment) de pe Olias (de la minutul cutare, secunda cutare pana la minutul cutare, secunda cutare).
3. Si inca un lucru, acum cîteva luni am auzit un cîntec la radio a lui Deodato (formatia brazilianului Eumir Deodato) care semana foarte suspect cu "Sinteze". Si nu cred ca Deodato i-a copiat pe Sfinx, ci invers...
Putem discuta pe acest subiect doar daca imi furnizati numele piesei lui Eumir Deodato, comparand-o apoi cu Sinteze am putea ajunge la o concluzie ce depinde (daca piesele semana) in mod decisiv de anul in care a fost imprimata piesa lui Deodato, altminteri pierdem vremea.
Sa va spun sincer, ca si dumneavoastra, nici eu nu cred ca Eumir Deodato l-a plagiat pe Dan Aldea dar ceea ce va pot spune cu si mai mare siguranta e ca Dan Aldea nu l-a copiat pe Eumir Deodato, din simplul motiv ca Dan Aldea nu a copiat niciodata pe nimeni. Sigur ca absolut toti muzicienii sint influentati intr-o oarecare masura de lucrurile facute de alti muzicieni dar de aici pana la plagiat este un drum foarte lung, drum pe care Dan Aldea nu a calcat vreodata.
4. Deci se pare ca nici Aldea (pe care eu îl consideram geniu al muzicii rock) nu era mai presus de un "împrumut" aici si acolo.
Puteati sa ramaneti fara probleme la parerea dintai, Dan Aldea este un geniu in MUZICA, nu uitati ca el s-a exprimat la cel mai inalt nivel in muzica clasica, R&B, folk, pop, rock (soft, hard, prog), jazz si country! El este probabil cel mai important muzician roman dupa George Enescu (opinie auzita initial la prietenul meu Silviu Nastase, acum imi pare atat de evidenta ca mi-asi fi dorit sa o fi enuntat eu primul!), fara discutie insa, Dan Aldea este cel mai inzestrat muzician care a activat vreodata in cadrul muzicii folk-pop-rock romanesti! Vreti dovezi? Ascultati (din nou) inregistrarile Sfinx (etaloane pentru rock, din nou - soft, hard si prog), cele sub nume propriu (Brad batran*, Cantecul bufonului din "A douasprazecea noapte" si Noi nu ne temem/Zece arici inamorati), inregistrarile facute in 1975-1981** pentru nenumarati muzicieni romani, vizionati “Nunta de piatra” si, daca e posibil, inregistrarile video ale pieselor de la LS Bulandra ("A douasprazecea noapte", "Elisabeta", "Noile suferinte ale tanarului W") la care Dan Aldea a facut muzica, pe astea le vreau si eu!
Daca unele din cele enumerate mai sus sint relativ greu de gasit (puteti sa gasiti multe din ele ca MP3-uri pe Net), incercati atunci sa cumparati recent aparutul CD “Epoca de aur Club A” (lansat pe 3 Iunie 2003), unde Dan Aldea are un cantec extraordinar (Noi nu ne temem) in care canta la pian, chitara, sintetizator, bas, vioara si voci (!), cantec extras de pe singurul lui disc scos sub nume propriu in Romania si unde mai face si o chitara extraordinara pentru Anda Calugareanu (Noi, nu) si un sintetizator ceva mai discret dar tot de o valoare exceptionala pentru Doru Stanculescu (Ai, hai…), ultima contributie fara sa fie mentionata pe coperta. Veti putea constata cum se compara, dupa atatia ani, piesele lui Dan Aldea cu cele ale “concurentei".
* Daca Dan Aldea isi va da acordul, “Brad batran” (versuri Nicolae Iorga) ar putea si ar trebui sa devina imnul campaniei pentru reimpadurirea Romaniei, deoarece prin “grija” celor care au guvernat Romania in ultimii 58 de ani, suprafata acoperita de paduri a Romaniei a scazut procentual sub cea a Europei occidentale!
** 1975-1981 e perioada in care Dan Aldea a fost in mod cert cel mai important producator/aranjor/instrumentist din Romania insa talentul lui se manifestase foarte clar incepand cam din 1967 (!), inregistrarile facute in perioada respectiva pentru unii dintre cei mai buni muzicieni folk-pop-rock romani (ca Mircea Vintila, Doru Stanculescu, Valeriu Sterian, Mircea Bodolan, Anda Calugareanu) reprezinta si astazi cele mai bune piese realizate de respectivii muzicieni in carierele lor! Nu se poate accepta aici ca inspiratia acestora (dar si a altor muzicieni, pentru ca nimeni nu s-a mai apropiat macar ulterior de acelasi nivel de calitate a muzicii) s-a stins brusc la plecarea lui Dan Aldea din Romania, mai degraba nimeni nu a mai fost capabil sa se ridice la inaltimea unde Dan Aldea a ridicat stacheta profesionalismului!



Inapoi Home Inceputul Paginii
Muzici si Faze - click pentru prima pagina

Este interzisa reproducerea partiala sau totala a materialelor fara acordul scris al
proprietarilor sitului. Copertile si alte lucrari grafice prezentate, proprietate
intelectuala a caselor de discuri sau autorilor, sunt folosite in scop informativ.

Materialele se afla sub copyright Muzici Si Faze © 2002-2015

Muzici si Faze - click pentru prima pagina