 |
Third Ear Band este incadrata de o buna parte a presei de specialitate la capitolul proto-prog, psihedelic sau indo-raga rock. Doua dintre numele frecvent citate in discursul despre TEB sunt Jade Warrior si Quintessence, a caror activitate artistica nu este insa decat tangentiala cu cea a echipei din Canterbury. Se vorbeste de asemenea despre componenta minimalista a muzicii TEB, formatie asociata, am spune noi, in mod fortat cu John Cage si Brian Eno. Cert este ca avem de-a face cu un experiment, care este mai mult al muzicii britanice si americane din anii ’60 – ’70 decat al trupei aflate in discutie. Supralicitand, atitudinea prevaleaza in fata aspectelor legate strict de sunet. Alchemy poarta in el germenii intregii discografii TEB, incercand sa adune si sa imbine intr-un mix propriu idei muzicale din perioade si spatii culturale diferite, totul sub egida unui prezent aflat astazi intr-un trecut cu accente anacronice.
Inainte de a trece la comentariul propriu zis, sa-i amintim pe cei care au realizat experimentul alchimic al albumului lor de debut, lecturand totodata instrumentele la care evolueaza: Glen Sweeney – percutie; Paul Minns – oboi; Richard Coff - vioara, viola; Mel Davis - violoncel, fluiere modale; DJ John Peel - harpa ebraica; Dave Tomlin – vioara;
In “Mosaic”(1) granita dintre bizarerie si experiment este imposibil de trasat, singura cheie de auditie fiind parcurgerea in continuare a materialului sonor. O concluzie partiala ar fi ca avem de-a face cu un caz de cult al fragmentului.
“Ghetto Raga”(2) poate fi caracterizata, inainte de orice prin prin adjectivul “interesant”. Daca exista undeva pe album vreo linie melodica, in acceptiunea generala a termenului, aceasta se gaseste aici. Pseudo-dialogul oboiului cu fluierele modale, avand drept fundal un corus distorsionat de raga (n.a. – gen muzical Extrem Oriental) excita (urechea) incitand cel mult (imaginatia). Nu si pe cea a muzicologilor, pe care, indiferent de provenienta, nu ni-i putem reprezenta luand in serios munca celor cu o a treia ureche.
In “Druid One”(3), ca si in “Stone Circle”(4), idei psihedelice ale anilor ’60 incearca a se constitui intr-un liant pentru franturi de teme medievale sau traditionale, totul pe fondul lipsei de virtuozitate, mascate (doar pentru profani) prin intentionalitate. Altfel spus, enarmoniile aparute ca rod al spontaneitatii nu pot fi incluse in nici un sistem care sa le transforme din zgomote accidentale in factor aditional coerent.
Daca cineva isi imagineaza ca “Egyptian Book Of The Dead”(5) are ceva in comun, in afara de titlu, cu Egiptul, ori cu binecunoscuta Carte despre Moarte, ei bine, se insala. Minute in sir, oboiul abuzeaza de ornamente muzicale in timp ce instrumentele cu coarde se joaca de-a gradatia, protagonistii plimband competenti arcusurile in dreapta si stanga cu marea convingere pe care doar initiatii in tainele Lumii o pot avea. In spiritul mai sus citat, Sweeney bate un ritm drept pe intreaga durata a piesei.
“Are Three”(6), ca si “Dragon Lines”(7), propun alte “inovatii” ce apartin insa aceleiasi monotonii intrezarite inca de la prima piesa, care isi poate disputa titlul de cea mai slaba “lucrare” a albumului cu “Lark Rise”(8) – momentul de final. Din acest punct de vedere, simetria este totala.
Existenta unei astfel de trupe si a unui public corespunzator, ne poate face sa intelegem mai bine o suma de cautari artistice actuale. Noise–ul, Ambient-ul, muzica atonala – folosita in felurite idei “contemporane”, nu sunt decat extensii in timp ale unor manifestari anterioare sau, in context mai larg, ale unor tendinte “de cand lumea”. Discutia despre TEB nu si-ar avea sensul de pe niste pozitii standard. Finalitatea artistica a unei astfel de “muzichii” este alta decat una strict muzicala, ramanand de stabilit doar in ce masura cei in cauza au reusit in demersul lor, daca e vorba de impostura sau daca publicul isi cere si isi merita interpretii.
Sa mai spunem la final ca denumirea initiala a trupei a fost The Giant Sun Trolley. Numele a fost schimbat ulterior in The Hydrogen Jukebox, dupa care a devenit Third Ear Band.
|
