 |
Future Days (1973)
04 Septembrie 2003
de Ioan Cora |
Din punctul meu de vedere cam odata cu aparitia acestui album a luat sfarsit ceea ce denumim krautrock. M-am gandit de multe ori la tristetea unor asemenea cuvinte ('a luat sfarsit', 'a murit'), dar in acest caz putem privi intregul curent muzical ca un stadiu evolutiv... ca o punte intre... La naiba! Iar vorbesc de punti, lanturi...Vreau sa spun ca fara Future days n-ar fi existat niciodata (cred) trupe ca Einsturzende Neubauten, Radiohead sau artisti ca Brian Eno sau chiar Moby..si de ce nu John Digweed (sic!). Daca la "Ege Bamyasi" m-am referit ca la o legatura in creatia artistica a trupei, "Future days" a avut un rol important in evolutia diferitelor curente muzicale, vizibile chiar si acum dupa 30 de ani.
Pe scurt "Future days" este un album atmosferic. Ma feresc sa spun muzica ambientala (cu toate ca sunt multi care spun asta) pentru ca momentele explozive, desi putine, creaza o tensiune ce cu greu poate fi digerata de un ascultator neavizat. Prin neavizat inteleg ascultatorul cu un orizont de asteptari clar definit...si ca sa fiu mai clar ascultatorul ce nu vrea (sau nu poate) sa-si depasesca propria imaginatie. Nu! Nu e vorba de elististi aici...Elita si-a cunoscut demult limita imaginatiei...E vorba de cat de tanar iti este spiritul sau de cat de frumos ti-a imbatranit spiritul. Compozitia, experimentele sonore, tehnica individuala a artistilor si mesajul criptic al pieselor fac ca acest album sa fie considerat inovator chiar si in zilele noastre. Ca tot vorbeam de mesaje criptice...Vocea lui Damo Suzuki are o caracteristica speciala .... impresia este ca el ar canta in cu totul alta locatie decat trupa....e ca si cum si-ar lua un bun ramas de la noi (ascultatorii) facandu-ne un acelasi timp sa intelegem ca despartirea sa de trupa nu necesita explicatii. Dupa acest album Damo s-a inscris la martorii lui Iehova..s-a insurat..iar in zilele noastre are un proiect solo.
"Future days" este primul (si ultimul) album Can ce ma face sa ma gandesc la dragoste....Daca pe prima melodie 'Future days' dragostea este contagiata de un anumit spirit hippy, pe ultima piesa(4) "Bel Air" nu ma pot abtine sa nu spun ca e vorba de ceva..suav, delicat..chiar fragil. Echilibristica vocii este sustinuta la limita de ceilalti instrumentisti. Chiar si Liebezeit-baterie (favoritul meu) reuseste sa creeze o atmosfera delicata..de parca betele s-ar indoi sub povara muzicii. Un album greu de inteles. Spun lucrul asta chiar daca acum il consider usor digerabil (spre deosebire de mancarea de bame). Influentele nu pot fi masurate si nici nu e nevoie de asta...Si cred ca stiu si de ce....Inca nu traim acele future days....
01 Ianuarie 2006
Recomandare online-shop
|
