|
Dupa cum suntem anuntati pe “miezul” single-ului, formatia Phoenix este dirijata de Nicolae Covaci si il are solist vocal pe Florin Bordeianu. Cei doi semneaza impreuna muzica pieselor in romana si textul “medium rock-ului” “Vremuri”(1), in timp ce Victor Suvagau a scris versurile “twist-ului lent” intitulat ”Canarul”(2). “Lady Madonna”(3) in dreptul careia scrie “shake”, este o compozitie Lennon – McCartney, pe care, speculand, putem considera ca o suma de romani au ascultat-o prima data in interpretarea formatiei de pe malul Begai. Aflam din aceeasi sursa ca “Friday on My Mind”(4) – “Venda - Wright – Young” - este un rock. Harry Vanda, adevaratul nume al muzicianului de origine olandeza, a primit botezul Electrecord – institutie consacrata in promovarea confuziei si ambiguitatii, care cu aceasta aceeasi ocazie l-a trecut drept compozitor si pe nevinovatul Stevie Wright. Acesta, chiar daca era solistul vocal al formatiei australiene The Easybeats, totusi nu a participat la compozitia piesei.
Faptul ca single-ul a aparut ca split romano/englez trebuie sa fi constituit in acele vremuri un factor important pentru trupa, dar odata cu trecere timpului, cantecele “de import” nu pot starni decat zambete, sau cel mult nostalgii. Rezolvarea unor pasaje melodice ale pieselor originale prin corul de voci nu se poate constitui in licenta, ramanand in (sau sub) zodia amatorismului. In perioada in care aparea mini-albumul aflat in discutie, atentia publicului de pop din lume era indreptata spre alte orizonturi cum ar fi bunaoara intalnirea Orientului cu Occidentul, concretizata in colaborari de tipul Ravi Shankar – Yehudi Menuhin.
Jumatatea goala a paharului este ca in Romania anilor ’60 – ‘70 conditiile de exprimare artistica erau extrem de reduse, cea plina fiind ca nu era nevoie de prea mult pentru a iesi in fata. Lipsa unei concurente reale i-a ajutat pe cei care au avut curajul sau sansa de a incerca ceva coerent. Phoenix sunt o exceptie, dar tinand cont ca Beatles sau Easybeats sau nu au preluat vreo piesa de-a noastra, putem admite linistiti ca desi distanta dintre “aici” si “acolo” ramane constanta indiferent de unde privim, noi suntem periferia.
Piesele importante ale single-ului sunt (sau raman) “Vremuri” si “Canarul”. Versurile care pomenesc despre “pletosi cu pantaloni stramti si soiosi” sau despre canarul care “canta de dupa sarmele de argint” au produs nejustificat de mari satisfactii intelectuale, timp de cam doua decenii, pe fondul unei cenzuri feroce de care reusisera sa treaca. Ideile sunt cool, dar a le exalta este o greseala la fel de mare ca aceea de a ne bucura post factum de “Macarale” sau “Cincinalul in patru ani si jumatate”.
Muzical vorbind, piesele citate au fost in regula la vremea aparitiei si devenite istorie isi au un loc al lor printre nu foarte multe alte realizari ale periodei, dar nu cred ca le-ar trimite nimeni ca mesaj in spatiul cosmic. Ar putea fi, cel mult luate de (cate) cineva pe o insula pustie.
|