Albumul Imaginations from the Other Side a ocazionat un numar de superlative in cariera Blind Guardian. Prin impactul in presa europeana, este primul succes de gen de la explozia grupului Helloween cu Keeper of the Seven Keys. Printre altele, grupului i s-a oferit sansa sa fie a treia trupa heavy-metal invitata sa cante in Tailanda, dupa Metallica si Bon Jovi, dupa ce, cu putin timp inainte devenisera staruri rock in Japonia. E vorba de un apogeu al popularitatii heavy metalului teuton inspirat de teme ale literaturii fantasy clasice – un concept la fel de exotic pentru Asia estica precum trupele de black metal japonez sau iranian pentru Occident, cu un plus la capitolul cunostinte muzicale.

 

Renuntand pentru prima data la contributiile ubicuului Kai Hansen (Helloween, Gamma Ray), grupul construieste incepand cu acest album o identitate sonora desprinsa de contextul productiilor de gen anterioare, cu sesiuni de inregistrare a albumelor care se intind uneori peste un an. Arhitectura epica a materialelor, cu momente ale subiectului de anvergura filmelor-mamut, stabileste regulile unui subgen denumit Hollywood-metal sau fantasy-metal raportat la care albumele trupelor concurente sunt episoade soap-opera. In acest context, una din ambitiile ratate ale grupului a fost sa contribuie la coloana sonora a ecranizarii Lord of the Rings.

 

Tehnic, identitatea sonora este data de o orchestratie heavy-metal in cel mai bombastic sens al cuvantului, in care elementele simfonice si medievale nu pot fi desprinse de textura si nu constituie simple insertii exotice cu titlu interdisciplinar. In lipsa unor surse de informare exacte, este acceptabila impresia eronata din ’95 ca Blind Guardian ar fi avut cel putin trei vocali, un cor backing vocals, cinci chitaristi si doi tobosari. In realitate e vorba, desigur, tot de efecte speciale - o suprapunere stratificata a liniilor vocale ale lui Hansi Kursch si a unei largi varietati de instrumente si invitati – dar e vorba de efecte speciale cu butaforie si cascadori (Ronnie Atkins de la Pretty Maids pentru voci). Comparativ, trupele generatiei post-Windows95 – timid la Hammerfall, abuziv la Rhapsody of Fire - prefera colajul pe o inregistrare “cu fundal verde”, tehnica imprumutata de la filmele Hollywood. Rezultatul justifica afirmatia recurenta a recenziilor vremii privind Imaginations from the Other Side: this album sounds larger than life, si asta se intampla inainte ca grupul sa adopte cireasa de pe tort: naratorii si interludiile. Meritul trebuie atribuit si producatorului Flemming Rasmussen, care avea in spate experienta celor mai bune albume Metallica.

 

Noua abordare desprinde grupul de marea masa amorfa si promiscua a heavy-metalului german care, in paralel, se plafona intr-o migratzie anarhica a diversi muzicieni individualisti incercand sa promoveze idei proprii dar oferind rezultate redundante. Aceasta confuzie a acordat grupului o fereastra cronometrata la mai bine de 10 ani in care sa isi defineasca un sound unic, cu un avans semnificativ spre zona rockului progresiv. E vorba de o perioada in care maturizarea Blind Guardian e garantata de atuul componentzei stabile si pune in dificultate rarii epigoni, momeala preferata a acestora fiind cea lansata in anii 80 de Helloween si de trupele heavy metal britanice.