Interesat de alte sectiuni?
Interviurile Muzici si Faze
Rock romanesc
Pop & Rock
Metal, Punk si subgenuri
Progresiv & Experimental
|
|
|
"We are eleven adults and two children gathered to make all kinds of expressions, also musical" spuneau Amon Duul prin 1970. Tot asa cum "expresia muzicala" este in coada descrierii, albumul Paradieswarts duul ocupa un loc stingher in discografia trupei. Cand nu se psihedelizau in mod orgiastic sau nu concepeau manifeste politice se pare ca Amon Duul isi gaseau timp sa si cante. Adica sa planifice si sa delibereze actul creativ sonor suficient de mult. Deliberari care isi gasesc materializarea pe unicul disc de studio, cu titlu intraductibil, dar care inseamna ceva de genul "catre paradisul duul" si care prezinta varianta gruparii lipita de realitate. Racordarea la realitate trebuie privita numai in termeni de constientizare si premeditare a prezentei in studio, caci ideea care razbate din cele cinci piese tine tot de lumea psihedelica. Mai exact, daca nu te afli in paradisul decadentei, trebuie sa alegi drumul catre acesta.
Am citit opinii pe net ce recomanda Paradieswarts duul drept albumul cu care se poate face introducerea in Amon Duul. E adevarat ca este cel mai normal, muzical vorbind, si cel mai ascultabil, dar odata cunoscut nu cred ca deschide nici o poarta ce ar favoriza auditia celorlalte materiale. Un folk simplu, batand chiar spre simplist, este totusi un taram sonor diferit si aproape strain de psihedelismul degenerat ce i-a definit pe Amon Duul, chiar daca intr-o anumita masura ii este conex. Odata cunoscute toate albumele trupei, se poate simti aceeasi maniera de a compune si a canta la instrumente, dar pentru initiere eu recomand luarea taurului de coarne direct cu Psychedelic underground. Si apoi, daca va tin curelele… un Disaster va face bucuria, iar pe Experimente va ingropati…
Varianta de CD editata de Spalax include si singurul single al trupei Eternal flow (1970), iar materialul totalizeaza cinci compozitii: Love is peace, Snow your thirst and sun your open mouth, Paramechanische Welt, Eternal flow, Paramechanical world. Toate pe linia unui folk vag psihedelic, cu harpa, fluier si ritmuri molcome pe bongo, ce torc atentia si pot da o stare adecvata de calm in conditii favorabile. Prima compozitie (15 min) suna apropiat de Planet caravan de la Black Sabbath, o asemanare care contribuie la confortul auditiv. La fel, Eternal flow duce cu gandul la Pink Floyd in momentele cele mai linistite, o constructie care se strecoara usor, fara insa a se ridica la nivelul trupei britanice. Componenta este de data asta: Ella Bauer - harp, bongos, Lemur - percussion, rhythm guitar, Ulrich Leopold - bass, vocals, piano, Dadam - guitars, vocals, Hansi - flute, bongos, Helge Filanda - percussion, Noam - African drums, Rainer Bauer - guitar, electric bass, Klaus - guitar, electric bass, percussion, Angelika Filanda – flute, alaturi de care apar invitati doi membri Amon Duul II - John Weinzierl – guitar si Chris Karrer – bongos.
In context folk, Paradieswarts duul nu prea merita luat in calcul. Ar fi greu de imaginat un pasionat de Nick Drake sau de Al Stewart ascultand asemenea piese glaciale, cu rezolvari facile si usor halucinogene. Un titlu atat de dubios si sugestiv in senzatii precum Snow your thirst and sun your open mouth este suficient de potrivit, insa, pentru a ne aminti ca mai degraba ascultatorul de kraut va prefera acest Amon Duul. Dar si aici, materialul este greu de integrat, deja trupe precum Amon Duul II, Faust si altele au momente folk mult mai interesante. Muzical/componistic, Amon Duul se prezinta mediocru. Acest aspect nu este insa cel mai important, dupa cum spun si ei, celelalte forme de expresie fiind definitorii, paroxistic de definitorii s-ar putea adauga. Pana una alta, un Psychedelic underground este de recomandat celor curiosi…
01 Ianuarie 2006
Recomandare online-shop
|