Muzici si Faze - prima pagina Motto Agenda Editoriale Interviuri Concerte Alte articole Legaturi Info Despre noi Contact


Kraftwerk

1970 Tone Float
1970 Kraftwerk
1971 Kraftwerk 2
1973 Ralf und Florian
1974 Autobahn
inapoi la progresiv & experimental

Interesat de alte sectiuni?
Interviurile Muzici si Faze
Rock romanesc
Pop & Rock
Metal, Punk si subgenuri


Progresiv & Experimental

Aera
Affinity
After Crying (Hu)
Ahora Mazda
Albatros
Amazing Band
Amon Duul
Amon Duul II
Areknames
Ash Ra Tempel
Brian Eno
Can
Caravan
Chrysalide
Cressida
Cryptic Vision
Curved Air

Eloy
Emerson Lake & Palmer
England
Faust
Flamengo (Cz)
Frank Zappa
Fruupp
Fuchsia
Galahad
Genesis
Gentle Giant
Ghostigital
Gracious
Green Milk From The Planet Orange
I Giganti
In Spe (Estonia)
Jade Warrior
Jadis
Jethro Tull
John McLaughlin
Khan
King Crimson
Klaus Schulze
Kluster
Kraftwerk
Laurie Anderson
Magellan
Marillion
Mostly Autumn
Nektar
Nice
Niemen (Pol)
Pekka Pohjola
Peter Gabriel
Pink Floyd
Polytoxicomane Philarmonie
Poor Genetic Material
Popol Vuh
Procol Harum
Quintessence
Renaissance
Richard Wright
Rick Wakeman
Robert Fripp
Robert Wyatt
Roland Kovac New Set
Sebastian Hardie
Stud
Tangerine Dream
Thee Maldoror Kollective
Third Ear Band
Titus Groan
Tomita
Tortoise
Tuxedomoon
UK
Ulver
Van der Graaf Generator
Vangelis
Yes
Yezda Urfa
Zenobia
Horia Diaconescu Tone Float (1970)

01 Mai 2004

de Horia Diaconescu

Kraftwerk - Tone Float

Exista artisti care in decursul unei cariere nu sunt capabili sa propuna nici o idee. Statutul de epigon nu este insa pentru unii chiar atat de rau. Poate fi multumitor sa devii partas si continuator al unor creatori ce merita respectul. In cazurile fericite, un epigon va rafina, eventual va reimpacheta ideea pentru o noua propulsare. Cultura pop(ulara), pornita in secolul XX, permite teoretic oricui sa se lupte cu si pentru diverse idei. Canalele de circulatie a informatiei, structura sociala relativ uniforma, sistemul de educatie ofera un mediu generos din care fiecare isi va culege cele necesare sau in care isi va planta germenii. Mai mult, cultura pop permite diverse grade de manevrare a ideilor conforme celor ce-si incearca puterile cu acestea. De la banale, simpliste, eventual idiotice intelegeri, pana la sincretisme oculte si inaccesibile, pentru fiecare dintre acestea exista sustinatori potentiali, sau cel putin oameni care sa le considere demne de opozitie.

Kraftwerk sunt un caz fericit al culturii pop. Ei si-au gasit o idee artistica. Una singura, de impact considerabil, a carei evidentiere s-a cristalizat de-a lungul intregii lor evolutii, si pe care o paleta larga de continuatori au replicat-o si au perpetuat-o. O viziune care a afectat semnificativ istoria muzicii "pop". Aprecieri ca, dupa Beatles, Kraftwerk ar fi cel mai influent grup nu sunt tocmai de ignorat. Dintr-o perspectiva documentara si chiar culturologica, urmarite retrospectiv, primele materiale Kraftwerk pot fi percepute ca incursiuni in durerile facerii unei idei muzicale. O inlantuire de contractii, eruptii, dureri si incertitudini, care urmarit la momentul zero (1970), cu ignorarea cunoasterii viitorului, pare sa nu aiba finalitate. Poate ca asta-i un farmec al privirii acestei dureri.

Este mai putin cunoscut faptul ca, inainte de perioada "robotica", Kraftwerk au pornit ca o trupa de "kraut-rock", cantand prin universitati si expozitii. Initiata in 1968, sub numele de Organisation (cu care a si fost editat materialul de fata), pe langa Ralf Huetter (orga, aparataje) si Florian Schneider (flaut, vioara electrica, percutie), trupa includea si pe Butch Hauf (bas, ciocane de plastic, percutie), Fred Monicks (baterie, maracas, bongos) si Basil Hammoudi (gong, percutie si voce, dar nu canta aici, doar geme cateva secunde). Ca diverse alte trupe germane, influentate de Floyd, de electronica lui Stockhausen, de curentele artistice la moda (in unele cercuri) si nu in ultimul rand de "programul" caselor de discuri Ohr si Brain (principalii sustinatori ai undergroundului teuton), psihedelicul experimental era felul principal.

Tone float este un material intr-adevar dureros. Putem vorbi de chinuri ale facerii muzicale in conditiile absentei unei inseminari prealabile. La cele 40 de minute ale sale, durata pare prea generoasa rudimentelor pe care trupa Kraftwerk se straduieste sa ni le prezinte, fara coerenta din pacate. Semnificativa este piesa de debut (Tone float), ce se doreste gradata, dar introul este imens. Initial scrisesem "prelung", dar nu... este imens, nesfarsit... 10 minute de percutie tribala care nu pot lansa pe celelalte 10. Nici macar motivul floydian al "dezlantuirii" sau flautul lui Florian nu salveaza din atmosfera. Totusi la limita devine tolerabila spre final, prin comparatie cu Milk rock sau Noitasinagro - momente de improvizatie de percutie acustica si electrica... experimentala. Tot atat de avide catre necunoscut, pe cat de aleatoare si sterile. Notez insa si o piesa ceva mai interesanta - Silver forest, lugubra si ambientala, cu un iz dark-gotic gen Amon Duul II. Simpla comparatie va descalifica insa pe Kraftwerk, nefavorizata de o bucata africana voodoo precum Rhythm salad. Noitasinagro, cu o vioara electrica sugerand unele teme orientale sufocate printre zgomote, incheie sablonard albumul, deloc interesant si la fel de tortionar urechii precum inceputul.

Poate ar trebui adaugat ca materialul a fost inregistrat intr-un studio amplasat intr-o rafinarie dezafectata. Retragerea intru creatie prin locuri cat mai alienate poate oferi conditii propice actului artistic (vezi Faust, Can). Dar, desigur, chiar in context "pop", nu orice cautare trebuie sa fie si publica. Tragand linia - una bucata debut fara directie, cu niste tineri care isi streseaza ceva ambitii si intelegerea asupra nonconformismului underground al vremii.


 Cum iti cauti idei?
 


10 Mai 2004

Recomandare online-shop


15 Mai 2004

Alex Poliac

Obiectie

Da…randurile de mai jos constituie o obiectie la adresa modului de abordare a acestei trupe. Sau, daca imi permiteti, la adresa modului de a gandi o astfel de abordare. Trebuie sa incep prin a face precizarea ca eu nu prea sunt familiarizat cu muzica trupei Kraftwerk. Nu pot spune ca cunosc decat 2 piese: Trans Europa Expres, cea mai cunoscuta piesa a trupei, si una ceva mai noua – Aerodynamic. Deci nu ma erijez intr-un cunoscator al muzicii Kraftwerk. Insa stiu ca sunt recunoscuti ca initiatori ai muzicii electronice, adica muzica care se asculta prin discoteci, in intreaga lume, de vreun sfert de veac (desigur ingloband in sfera muzicii electronice si house-ul).

Articolul incepe cu acea parere despre statutul de epigoni ai multor artisti. Cu care sunt perfect de acord. De aceea consider ca urmarea, in care am regasit niste afirmatii total gratuite la adresa uneia dintre cele mai importante trupe ale secolului trecut, este o apreciere ingamfata si fara rost. Parerea mea este ca in ceea ce priveste orice activitate creatoare, si mai ales cand este vorba de o idee inovatoare, un consumator al produsului, si mai ales un critic care prin insasi natura actului sau impune o parere, trebuie sa dea dovada de multa indulgenta.

Nu cred ca daca treci pe langa Conservator vei auzi printr-un geam deschis Simfonia a 9-a a lui Beethoven cantata perfect, si nici nu cred ca trecand prin atelierele facultatii de Arte Plastice vei intalnii niste lucrari de arta comparabile cu o pictura a lui Leonardo da Vinci sau o sculptura a lui Rodin. Desigur ca incercarile acestea la care ma refer nu sunt expuse in Muzeul de Arta al Romaniei sau cantate la Ateneu, dar atunci cand vine vorba despre o trupa de tinerii muzicieni nu prea vad cum alftel si-ar putea imbunatati creatia artistica decat trecand-o prin focul examenului cel mai important pentru o lucrare muzicala din epoca comerciala – acela al incercarii de a o vinde. Ideea e ca nimeni nu trebuie acuzat ca a incercat sa faca ceva. Si oricum nu cred ca acea casa de productie era condusa de o mana de nebuni care isi doreau sa piarda ceva bani



Inapoi Home Inceputul Paginii
Muzici si Faze - click pentru prima pagina

Este interzisa reproducerea partiala sau totala a materialelor fara acordul scris al
proprietarilor sitului. Copertile si alte lucrari grafice prezentate, proprietate
intelectuala a caselor de discuri sau autorilor, sunt folosite in scop informativ.

Materialele se afla sub copyright Muzici Si Faze © 2002-2015

Muzici si Faze - click pentru prima pagina