Acest prim album al formatiei Genesis face nota aparte in intreaga sa discografie. Ascultandu-l prin prisma cunoasterii a ceea ce “s-a intamplat” ulterior, putem depista teme si idei care aveau sa fie “slefuite” si utilizate mai tarziu, dar la momentul aparitiei, putem spune ca nu se anticipa amploarea pe care avea sa o atinga trupa, incepand cu viitorul apropiat.
Genul practicat este un “progressive” ce porneste dinspre rock-ul (si folk-rock-ul) clasic al anilor ’60. Distanta de The Piper Of The Gates Of Dawn (primul Pink Floyd), aparut cu doi ani inainte, este considerabila, ca si de In The Court Of The Crimson King (primul King Crimson), editat cateva luni mai tarziu. Spre deosebire de aceste realizari de marca, ce au constituit puncte de plecare pentru doua mari formatii ale aceluiasi “bulevard” muzical, From Genesis … este mult “mai cuminte”, mult mai putin experimental si revolutionar. Totusi, dincolo de matca standard a compozitiilor, isi fac simtita prezenta elemente ale unor cautari artistice particulare. Deocamdata, forma este cea care “ascunde” potentialul ideilor (muzicale), dealtfel coerent etalate.
Nu mai putin de saisprezece piese isi gasesc locul pe LP-ul aflat in discutie (varianta remasterizata dupa anii ’90 are trei “bonus track”-uri – unul dintre ele fiind varianta mono a piesei “Silent Sun”, aparuta pe un single). Componenta trupei este urmatoarea: Peter Gabriel – voce; Anthony Phillips – chitara; Anthony Banks – clape; Michael Rutherford – bas; John Silver – tobe.
Strategia de marketing, propusa de casa de discuri Decca prin Jonathan King (care a si propus numele formatiei!), a fost lansarea fara reclama, pentru ca publicul sa-si puna problema ce fel de album poate purta un astfel de nume si sa descopere in el o muzica deosebita. In consecinta, au fost “aruncate in joc” toate temele si “atu-urile” pe care le “detinea” formatia. S-a dovedit a fi o eroare: publicul larg a ignorat noua aparitie considerand ca este vorba de muzica religioasa. Problema avea sa fie reconsiderata si asta spre castigul tuturor, caci ceea ce a urmat a constituit o cale viabila, proiectul initial putand conduce in alte conditii la o fundatura artistica.
Versiunea “radio” (cu piese de doua – trei minute) dezavantajeaza o formatie precum Genesis, care are nevoie de “durate mai lungi” pentru a-si pune in valoare calitatile compozitional interpretative. Se simte si lipsa momentelor de virtuozitate instrumentala – un alt rabat facut fatetei comerciale a problemei, caci paradoxal, cateodata este cu atat mai apreciata (de catre masele largi) o muzica cu cat e mai simpla (= pe intelesul tuturor).
Respectarea relativa a unui canon traditional, (piese construite simetric in jurul strofei si a refrenului, …) constituie o latura clasica de abordare. Parasirea acesteia trimite spre un baroc mult mai propice muzicii progresive. Gasirea identitatii artistice este constituita pentru Genesis de schimbarea de termeni mai sus mentionata.
“Where The Sour Turns To Sweet”(1) este in spiritul anilor ’65 – ’70. Analogiile cu Moody Blues sau Family nu sunt de loc fortate. “In The Beginning”(2) si “Fireside Song”(3) se inscriu pe aceeasi axa, unde sunt de asemenea “prezente”, prin unele “momente” muzicale The Who si chiar Beatles, pentru a adauga doar alte doua nume.
Insa Genesis nu este orientata doar spre trecut(ul glorios), ci si spre un viitor pe masura, la construirea caruia a contribuit din plin:“The Serpent”(4) poate duce, prin progresia de la un moment dat, cu gandul la ”Visions Of Angels” de pe Trespass; “Am I Very Wrong?”(5) anticipeaza “Musical Box”, aparuta pe Nursery Crime iar “In The Wilderness”(6) trimite spre The Lamb Lies Down From Brodway. Anticipand, vom mentiona faptul ca Genesis este una dintre formatiile ce au influentat major muzica anilor ’70 (ecouri regasindu-se chiar si in modestul rock romanesc).
Mix-ul, deloc hibrid, dintre vechi si nou se resimte pe intreg albumul, fiind vorba, la un alt nivel, de un echilibru (inca) stabil intre “clasic” si “modern”.
“The Conqueror”(7), “In Hiding”(8), “One Day”(9), “Window”(10) si “In Limbo”(11), pastrand caracteristicile enuntate, definesc o alta trasatura a albumului si anume ritmica bine definita, intr-o nota de degajare, cu participarea masiva a compartimentului armonic. Linia vocala, ca melodie si versuri este “proiectata” drept “varf de lance”. Sustinerea sa constanta prin aranjamente deopotriva rock si orchestral simfonice (realizate pe “clapa”) este un alt atribut.“Silent Sun”(12), “A Place To Call My Own”(13), “A Winter’s Tale”(14), unitare ca stil si interpretare, sunt in acelasi timp individualizate prin “finalitatea” lor si minutiozitatea compozitionala.
La prima vedere (pentru ascultatorul neavizat), albumul poate aparea destul de monoton, dar auditia repetata inlatura senzatia (posibila) data de “unitatea prin diversitate”. Astfel, piese precum “One Eyed Hound”(15) sau “That’s Me”(16) se “individualizeaza”, recomandand in acelasi timp orice moment Genesis drept “sarbatoare” a muzicii progressive rock.
From Genesis To Revelation nu este unul dintre reperele perioadei Peter Gabriel (care paraseste definitiv formatia in 1979), dar isi are importanta sa, constituind nu doar momentul de inceput al unei “frumoase povesti”, ci si un material sonor interesant.
01 Ianuarie 2006
Recomandare online-shop
|
