Cvintetul Mamaia propune pe single-ul sau, patru piese din repertoriul international, doua in engleza (1, 4) si doua in italiana (2, 3). Indiferent de limba folosita, accentul lasa de dorit intr-atat de mult incat sa nu se poata face abstractie de acest deficit, care tinde sa anuleze inclusiv demersul instrumental.
Pe coperta sunt trecuti Horia Ropcea - dirijor, iar ca vocali Radu Mircea, Florin Dutulescu (1, 2, 4) si Mariano Lambertini (2, 3). Cum echipa este “de cinci”, unul dintre protagonisti nu a fost mentionat, ca de altfel nici instrumentele la care evolueaza fiecare.
“You like me too much”(1) se doreste un rock, dar este mult mai corect sa semnalam ca atat piesa aceasta, cat si celelalte, indiferent de gen, fac parte din asa zisul repertoriu de restaurant.
“Brillo”(2) reprezinta un shake in care vocea este “la pamant”, cel putin daca incercam sa raportam prestatia la un referential artistic.
“Dove sei?”(3) este o tentativa de slow twist cu (involuntare) accente comice, datorate unui mimetism aplicat cu seriozitate maxima si rezultate minime.
“Juddy in the sky”(4), tradusa prin "Juddy in travesti” incheie single-ul in maniera de shake, fara a se modifica ceva din cele mentionate mai sus.
Pentru a gasi si niste parti bune ale acestei unice aventuri (mini)discografice a Cvintetului Mamaia, sa spunem ca basul merge cel mai bine, urmat la o oarecare distanta de baterie, care isi face datoria. Orga are cateva interventii particulare (pe care teoria muzicala le claseaza ca inestetice), iar chitara este nejustificat de absenta. Despre voce am pomenit deja (destul).
Astfel de formatii puteau fi ascultate in anii ’60 – ’70 prin restaurantele de lux de pe litoral sau din orasele mari. Despre Cvintetul Mamaia, am aflat ca atunci cand nu evolua in statiunea care le-a imprumutat numele, o faceau in Athenee Palace Bucuresti (actualul Hilton). Asta pana la plecarea definitiva in strainatate a membrilor sai.
|
