|
Iron Maiden (1980)
10 Martie 2002
de Ioan Cora |
Iata ca ne gasim in urma cu...aproape 23 de ani. Wow! Adica Iron Maiden canta de peste 23 de ani? Se pare ca asta e realitatea "cruda". In 1980 Paul Di'Anno, Steve Harris, Dennis Stratton, Dave Murray si Clive Burr au incercat sa "strapunga" valul punk si sa concureze cu cele cateva trupe deja consacrate (Motorhead, Judas Priest etc.). Tin sa spun ca acest album e unul din preferatele mele. Si motivele nu tin de domeniul artisticului sau de maiestria trupetilor (de altfel incontestabila). Totul porneste de la sound-ul oarecum "dated"….
Si spun oarecum, doar pentru faptul ca stiu ca totul se intampla in 1980. Cred ca "Iron Maiden" e unul dintre putinele albume (heavy) din vremea respectiva ce a trecut testul timpului. Prospetimea, inocenta si entuziasmul degajat de acest album nu cred ca au mai fost egalate de Maiden pana acum (si aici nu vorbesc de tehnica, idei muzicale, productie). Acest lucru se datoreaza in mare masura lui Di'Anno. Vocea - putin punk…putin Halford - va ramane o referinta in istoria NWOBHM.
Personal nu ma pot abtine sa nu-l compar mereu pe Dickinson cu Di'Anno luindu-l ca referinta pe cel din urma. Matter of taste! Departe de mine gandul ca acest prim album este un masterpiece. Dar piese ca "Prowler", "Running Free" si "Transylvania" ma fac sa trec cu vederea orice alt neajuns. Piesa de referinta ramane insa "Phantom of the Opera"… cea mai lunga dar si cea mai tehnica de pe intreg albumul. Voi ramane mereu la ideea ca o piesa muzicala (indiferent de genul abordat) are nevoie de cel putin 7 minute pentru a se putea exprima de sine statator. Duo-ul Murray / Stratton este de-a dreptul "inaltator". Prin anii 90 eram extaziat de duo-urile din Megadeth sau Cacophony… dar parca la Maiden totul suna mult mai uman...mai pitoresc.
Ar trebui sa spun si cateva lucruri despre coperta albumului. La prima vedere pare hilara….lol…dar pana la urma cred ca tocmai acest lucru da o nota de originalitate intregului concept Maiden. Chiar si coperta a fost facuta doar din entuziasm si...poate inocenta (lol). Voi ramane mereu un mare fan al acestui album si al lui Paul Di'Anno in mod special. Spiritul heavy ce l-am simtit pe "Iron Maiden" parca nu a mai fost niciodata atat de proaspat si INOCENT. Am folosit de prea multe ori cuvantul inocent...imi cer scuze pentru repetitie… Am abuzat de inocenta pentru ca nu vom mai avea de a face cu asa ceva in intreaga cariera a trupei.
Sorry….:-(
01 Ianuarie 2006
Recomandare online-shop
|