Muzici si Faze - prima pagina Motto Agenda Editoriale Interviuri Concerte Alte articole Legaturi Info Despre noi Contact


In Spe (Estonia)

1983 In Spe
inapoi la progresiv & experimental

Interesat de alte sectiuni?
Interviurile Muzici si Faze
Rock romanesc
Pop & Rock
Metal, Punk si subgenuri


Progresiv & Experimental

Aera
Affinity
After Crying (Hu)
Ahora Mazda
Albatros
Amazing Band
Amon Duul
Amon Duul II
Areknames
Ash Ra Tempel
Brian Eno
Can
Caravan
Chrysalide
Cressida
Cryptic Vision
Curved Air

Eloy
Emerson Lake & Palmer
England
Faust
Flamengo (Cz)
Frank Zappa
Fruupp
Fuchsia
Galahad
Genesis
Gentle Giant
Ghostigital
Gracious
Green Milk From The Planet Orange
I Giganti
In Spe (Estonia)
Jade Warrior
Jadis
Jethro Tull
John McLaughlin
Khan
King Crimson
Klaus Schulze
Kluster
Kraftwerk
Laurie Anderson
Magellan
Marillion
Mostly Autumn
Nektar
Nice
Niemen (Pol)
Pekka Pohjola
Peter Gabriel
Pink Floyd
Polytoxicomane Philarmonie
Poor Genetic Material
Popol Vuh
Procol Harum
Quintessence
Renaissance
Richard Wright
Rick Wakeman
Robert Fripp
Robert Wyatt
Roland Kovac New Set
Sebastian Hardie
Stud
Tangerine Dream
Thee Maldoror Kollective
Third Ear Band
Titus Groan
Tomita
Tortoise
Tuxedomoon
UK
Ulver
Van der Graaf Generator
Vangelis
Yes
Yezda Urfa
Zenobia
Mihai Plamadeala In Spe (1983)

12 Mai 2006

de Mihai Plamadeala - muzician NOMEN EST OMEN

In Spe (Estonia) - In Spe
In Spe este o formatie de progressive, pe cat de valoroasa pe atat de putin cunoscuta in lume(a larga). Motivul este de ordin geo-politic: aparitia si functionarea in locul si la data nepotrivita, respectiv intr-o Estonie inclusa in fostul Imperiu Sovietic. Infiintata la sfarsitul anilor ’70 (prima aparitie publica a avut loc in decembrie 1979 la Institutul Politehnic Tallinn), trupa a avut sansa de a scoate primul album, cel comentat, in 1983, dar faptul poate fi echivalat cu povestea din “Norocul inorogului” (regasita in piesa omonima si partial in destinul formatiei romanesti Phoenix). Abumul, aparut pe vinil s-a bucurat de doar 3000 de copii, dintre care cele mai multe au luat calea strainatatii. Valoarea de colectie a unui disc original cu primul In Spe este astazi deosebit de ridicata si asta nu doar din cauza raritatii sale, ci (si) a muzicii pe care o contine.

Genul prog-ului practicat, cel putin pe albumul de debut, este asa-zisul rock de camera. Componenta Symph este datorata personajului central, Erkki-Sven Tuur, care a infiintat trupa adunand cativa muzicieni intr-un proiect bazat pe interpretarea compozitiilor sale. Acestea au devenit tot mai complexe, plasandu-se undeva intre clasic si contemporan. Dealtfel Tuur (care are la baza studii de flaut si compozitie) avea sa devina unul dintre cei mai apreciati compozitori din lume ai “zonei” camerale. Atat in creatiile progressive cat si in cele “clasice”, componenta moderna, contemporana nu vizeaza experimentalul (ca gen consacrat). Din acest punct de vedere, Tuur se situeaza mai aproape de Michael Nyman decat de John Cage. Compararea sa de catre o prestigioasa revista de specialitate cu Zappa mi se pare o enormitate, chiar daca prestigiosul muzician estonian a declarat intr-un interviu ca Frank se numara printre favoritii sai alaturi de King Crimson, Yes, Genesis si Mike Oldfield!

Alaturi de Erkki-Sven – clape si flaut, in formatie evolueaza sotia sa, Anne Tuur – pian; Mart Metsala – key; Riho Sibul – chitara; Arvo Urb – percutie; Peeter Brambat – blockflote si flaut; Toivo Kopli – bas. Lucrarea de rezistenta a albumului si totodata una dintre cele mai complexe piese din istoria curentului muzical (comparabila din punctul de vedere al elaborarii cu creatii Gentle Giant) este “Sumfoonia Seitsmele Esitajale”(1) (Simfonie pentru sapte persoane). Lucrarea are trei parti - Ostium, Illuminatio, Mare Vitreum (n.a. – simfoniile pot avea trei sau mai rar patru parti), ale caror teme ar putea fi “desfacute” fara probleme in piese rock de sine statatoare. Solourile de chitara il recomanda pe Sibul drept un performer demn de orice trupa din lume. Chitara reprezinta doar elementul dinamic si de accesibilitate, forta compozitiei rezidand din structura armonica capabila sa sustina linii melodice oricat de complexe.

Pe “Antidolorosum”(2), Tuur intervine cu vocea, fapt pe care personal nu-l consideram necesar… 

Intr-o deplina atmosfera prog “Paikesevene”(3) se deruleaza pe parcursul a noua minute, in care sunt bifate toate caracteristicile genului.

O alta piesa “fantastica” este “Sfaaride Voitlus”(4) (Batalia sferelor). Instrumentele se impart in doua tabere, reprezentand binele si raul. Lupta dintre cele doua “sfere” are rezultate sonore greu de imaginat in absenta auditiei insesi. Le recomand celor care cred ca nu exista nimic mai mult decat cunosc si indragesc deja, sa asculte aceasta piesa (impreuna cu tot albumul).

Trebuie spus ca urmatorul album In Spe, aparut in ’85, nu il mai are in componenta pe Erkki-Sven Tuur, care ataca deja alte redute muzicale. Trupa vireaza spre jazz, pastrand o suma de particularitatile dobandite pana atunci, dar acesta este un alt capitol.

Am avut ocazia de a asculta In Spe-ul dupa 2000, prin achizitionarea destul de intamplatoare a CD-ului editat intr-o forma remasterizata de Eesti Raadio. Cateodata coperta si lecturarea instrumentelor la care se canta, in relatie cu anul imprimarilor si tara, pot oferi surprize placute. Acest algoritm personal m-a facut sa “castig ” pana acum de cam sapte ori la zece incercari.

 Tu obisnuiesti sa ''risti''?
 


01 Ianuarie 2006

Recomandare online-shop



Inapoi Home Inceputul Paginii
Muzici si Faze - click pentru prima pagina

Este interzisa reproducerea partiala sau totala a materialelor fara acordul scris al
proprietarilor sitului. Copertile si alte lucrari grafice prezentate, proprietate
intelectuala a caselor de discuri sau autorilor, sunt folosite in scop informativ.

Materialele se afla sub copyright Muzici Si Faze © 2002-2015

Muzici si Faze - click pentru prima pagina