Interesat de alte sectiuni?
 Interviurile Muzici si Faze
Pop & Rock
Progresiv & Experimental
Metal, Punk si subgenuri
Rock romanesc
|
|
Valeriu Sterian s-a lansat ca interpret si compozitor de folk, la prima editie a festivalului Primavara Baladelor din Bucuresti (care a avut o desfasurare neregulata, pe parcursul a cam douazeci de ani). Inca din perioada timpurie a fost atras (ca forma) de rock, cea mai mare parte a creatiilor sale situandu-se in sfera folk-rock-ului. La jumatatea anilor ’80 a practicat cu succes o formula de prog-rock, sub titulatura Valeriu Sterian Si Compania De Sunet.
Indragit de public, cu un spirit acid, Sterian a reprezentat un segment artistic practic neintalnit in intreg peisajul muzicii romanesti. Penduland intre ironie si cinism, a criticat constant in cantecele sale lipsa de orientare a omului societatii contemporane, subproductiile muzicale (si de critica) ale vremii sau ororile determinate de Razboiul Rece (problema inarmarii si a razboiului a fost o constanta a compozitiilor sale).
Piesa cea mai populara este (precum in cazul altor artisti sau formatii) una "cu haiduci" (n.a. – "Amintiri Cu Haiduci"). Se pare ca intr-o tara aflata sub teroarea comunismului astfel de creatii prindeau as spune nejustificat de bine (probabil datorita frustrarilor legate de oprimare). Aceasta nu este de loc rea, dar consider ca in cazul de fata (si nu numai) piese mult mai inspirate au trecut pe planul secund. Oricum, arta traieste prin publicul sau, asa cum este el.
Pe Antirazboinica muzica, vocea, chitara si percutia sunt semnate de Valeriu Sterian, sustinut la sintetizator de Nicolae Enache si la chitara electrica de Dan Andrei Aldea (ambii de la Sfinx). Coerenta in exprimarea artistica este o caracteristica a autorului, ale carui albume, ce aduc in discutie un punct de vedere original, sunt omogene. Versurile, care au mare importanta apartin lui Adrian Paunescu (1, 10), Valeriu Sterian (2, 4, 6-9), Arcadie Donos (3), Mircea Micu (5).
"Antirazboinica"(1) si "Cantec Pentru Pace"(9), dezvolta ideile enuntate de titluri. Tema data nu este formala in cazul lui V. S. iar daca acest tip de piese a fost "pasaportul" sau pentru realizarea catorva albume intr-o perioada a cenzurii politice care mai degraba impiedica aparitiile discografice, cu atat mai bine ( Politica asa zis pacifista a partidul unic a oferit posibilitatea performerilor din rock-ul acelor vremuri - ce aveau obligativitatea includerii in albumele lor a unor materiale "revolutionare" - sa opteze pentru tema "dezarmarii". Daca in lumea libera muzicienii alegeau in mod deliberat acest subiect contestatar, la noi a fost adoptat pe alte cai).
"Cantec De Leagan"(2) si "Dormi In Pace"(7) sunt piese de mare sensibilitate, in care este remarcabila trecerea de la banalul concret la ideea metafizica. Instrumentatia sustine mesajul textului.
"Casa Batraneasca"(3) , "Glasul Pamantului"(8), "Ardeal"(5) si"Moara"(6) sunt construite in jurul ideii de sacru. Nostalgia originilor, ideea de matca (si in general tema monumentala) sunt doar cateva dintre ideile ce se desprind din ele. Consider "Casa Batraneasca" una dintre cele mai valoroase piese folk ale muzicii romanesti. "Ardeal" este compozitional vorbind de nivelul "Amintirilor Cu Haiduci". Tema este partial comuna, dar se pare ca personalizarea eroului (Avram Iancu) nu a fost pe gustul marelui public si piesa nu a impartasit soarta celei precedente, in ciuda bongosurilor si a ritmului antrenant.
"Balada Pentru Omul Sistem"(4) si "Problema E Una"(10) reprezita capitolul in care artistul se regaseste cel mai bine. Ironia cantautorului se pliaza pe de-a intregul la critica sociala. Nuantele vocii lui Vali Sterian sunt puse in valoare ideal intr-o astfel de tematica. Albumul urmator, Veac XX, va fi axat pe acest gen de piese, fiind cea mai importanta pagina a creatiei lui Sterian.
Antirazboinica este un album de folk-rock pur, poate singurul din muzica autohtona, in conditiile in care creatiile celorlalti muzicieni de folk (extrem de putini ; n.a. – ma refer la cei decenti, rezonabili) se indreapta fie spre jazz (Al Andries), fie spre simfonic prog. (Alifantis) sau mai grav, spre slagar (nu vreau sa dau exemple).
|
