Despre piesa “De va veni la tine vantul”, a formatiei Mondial, se spunea prin anii ’80 – ’90, chiar in medii semi oficiale, cum ar fi la radio, ca ar fi prima inregistrare in care apare chitara electrica pe vreun disc romanesc. Faptul ca pe LP-urile si EP-urile din tara noastra nu erau trecute (in principiu) date precum anul aparitiei, componenta ori compozitorii, a determinat in timp numeroase echivocuri. In momentul in care s-a pus problema recuperarii acestor informatii, protagonistii insisi nu si-au mai amintit cu exactitate cum stateau lucrurile in urma cu (cele) cateva decenii care-i desparteau de evenimentele evocate.
Indiferent de ordinea cronologica a aparitiei formatiilor “electrice” din coltul nostru de lume, cert este ca Mondial, a fost o formatie indragita. EP-ul de debut a intrat in constiinta publicului vremii, iar piesa mai sus amintita, pastrand proportiile, este echivalenta cu “Hotel California” in creatia formatiei Eagles. Vom comenta in continuare single-ul unei formatii de legenda. Conform datelor aflate in circultie, consideram ca EP-ul a aparut in 1969.
“Romanta fara ecou”(1) este o piesa lirica, realizata pe versuri de Ion Minulescu. Se distinge vocea, impinsa conform unor standarde tehnice ale vremii mult prea in fata, in conditiile in care aranjamentul muzical este suficient de solid incat sa merite un volum si o mixare mai generoase. Nu este vina protagonistilor si nu am arunca piatra nici in inginerul de sunet, care a actionat cu buna credinta, conform pregatirii sale profesionale. Alan Parson s-ar fi descurcat, cu siguranta, mai bine pe acelasi echipament tehnic. Pe track se aude un cor alcatuit din doua voci feminine care completeaza armonic partitura. Versurile “Iubire, bibelou de portelan” au atras, au incitat, au placut.
“Primavara”(2) are la baza versurile lui George Toparceanu. Spiritul acestora a fost surprins magistral in compozitia celor de la Mondial. Din pacate nu-l putem numi pe compozitor din cauza lacunelor de informatie despre care am pomenit mai devreme. Piesa, twist & shake, este impregnata de o atmosfera Animals.
“De va veni la tine vantul”(3), pe versurile lui Octavian Goga este, din punctul de vedere al semnatarului, piesa cea mai inspirata din intreaga epopee Mondial(a). Interventiile solistice de chitara (electrica) si de orga puncteaza o linie melodica percutanta, venita parca din Marea Britanie a anilor 1960 – ’63. In acelasi an in care aparea pe single aceasta piesa, in Insule, Beatles imprimau materialul care avea sa intre un an mai tarziu pe Let It Be, iar Floyd-ul scoteau A Saucerful Of Secrets. “De va veni …” este o piesa plina de farmec, ce continua sa incante dupa patru decenii.
“Atat de frageda”(3) a fost compusa pe versurile lui Mihai Eminescu. Din punct de vedere muzical, cel putin ca abordare, se apropie de “Romanta fara ecou”. Vocea, extrem de profunda si de confidentiala, este sustinuta de o compozitie subtila, atacata de niste instrumentisti valorosi.
Componenta formatiei s-a schimbat masiv intre 1966 – 1979. Chiar in ’69, anul aparitiei acestui single s-au produs modificari. Din pozele de pe coperta, in absenta unor informatii "scrise", credem ca cei care alcatuiau Mondial-ul sunt: Radu Stoica – voce, Gabriel Dragan – voce, Gabriel Litvin – chitara, Dragos Vasiliu - chitara, Mircea Dragan – clape, Filip Merca – bas, Florin Dumitru tobe.
Cei care au trecut prin Mondial au activat (inainte ori dupa intrarea in trupa) la cele mai valoroase formatii rock romanesti: Sincron, Romanticii, FFN, Sfinx, Semnal M si nu numai. In consecinta, avem de-a face cu un super-grup.
|