FFN este una dintre trupele care au intrat in constiinta publicului anilor ’70. Atragand atentia in concerte, s-au impus prin imprimarea unor single-uri bine primite de piata si au confirmat pe deplin prin cele trei LP-uri aparute in perioada '74 - '80. Cristian Madolciu  (voce, percutie FFN) ne va dezvalui in randurile urmatoare cateva repere din istoria trupei cat si a altor proiecte muzicale. Repere legitime ale rock-ului romanesc. Multumiri speciale lui Silviu Nastase pentru ajutorul dat in realizarea acestui interviu.

FFN live Toronto, 2003
Gabi Litvin (chitara), Cristi Madolciu (voce)


Muzici si Faze / FFN
Muzici si Faze / Topul rockului romanesc 

1. a. Va rugam sa ne spuneti “povestea” formatiei de la infiintare pana la primul concert? Cum a fost ales numele FFN?

         O mica istorie FFN ar incepe cu anul 1971. Ne-am infiintat la Club A, clubul Arhitecturii. Fiecare proveneam de fapt de la alte trupe cunoscute si deveneam un “supergrup”. A fost o coincidenta fericita, poate si pentru faptul ca  era o moda la inceputul anilor '70 in lume. Membrii initiali au fost: Cristi Madolciu - solist vocal, chitara, percutie (venind de la Sfera si Dynacord), Florin Dumitru - baterie (Modern Grup, Phoenix si Mondial), Doru Donciu - voce, flaut (Coral), Radu Stoica - voce (Mondial), Gabi Litvin - chitara solo, voce (Barzii si Mondial), Silviu Olaru - chitara bas (Grup 22 si Andantino), Serban Bolintineanu - orga (Grup 22 si Dynacord).
         Ar fi greu sa spun care a fost primul concert pentru ca fiecare cantasem deja cu trupele repspective si ne-am intersectat pe multe scene din tara. Poate si asta a fost motivul care ne-a facut sa fim impreuna. Ne stiam unii cu altii atat de pe scenele respective, cat si pentru faptul ca locuiam cam in aceeasi zona din Bucuresti. Imagineaza-ti o arie cuprinsa intre Cotroceni, Biserica Elefterie, Podul Izvor, Schitu Magureanu, Cismigiu, Magheru. Daca ar fi sa mentionez primul mare concert FFN, de care nimeni nu auzise ca grup, desi individual eram cunoscuti, atunci as incepe cu Festivalul Rock organizat de TVR la Sala Palatului in 1973.  Acolo am luat Premiul I. Prezenti in acelasi festival, ca sa citez doar cativa, au fost Phoenix, Rosu si Negru, Sfinx, Progresiv TM.
         Alegerea titlului a fost o intrebarea obsedanta in toate interviurile pe care le-am dat la TV, Radio si presa. Ne aflam in Clubul A si ne gandeam la fel de fel de nume, fara sa fim multumiti. Cineva dintre noi a afirmat ca am ramas fara optiuni, iar altcineva a spus sa-i zicem atunci Formatia Fara Nume. N-am stiut acum 24 de ani cine a avut ideea si n-o sa stim niciodata. Asa ca toti ne-am atribuit paternitatea numelui, care ulterior s-a dovedit, ca si trupa, un succes. Cand spuneai FFN, toata lumea intreba ce inseamna. Si astfel dadeai de doua ori atentie aceluiasi nume.

FFN, 1975
Dupa un concert la Casa Studentilor, Bucuresti
Florin Dumitru
 Gabi Litvin (jos)
 Cristian Madolciu
 Silviu Olaru
 Doru Donciu

b. Care erau instrumentele de care dispuneati si in ce formule au fost realizate repetitiile si compozitiile trupei?

         Spre sfarsitul anilor '60 cand noi cantam in celelalte trupe, instumentele originale, bune, lipseau cu desavarsire. Lumea canta pe chitare Yolana, cu doze Yolana sau contrafacute. Am avut insa norocul ca, inca de la infiintare, sa beneficiem de scule bunicele, cumparate cu mari eforturi. Aveam deja chitare si amplificatoare Fender, amplificatoare Davoli si Dynacord, boxe JBL si Winston, microfoane Shure. Incepand din 1975 aveam deja P.A. Marshall cu mixer Stereo de 12 canale. Eram singura trupa dotata in asa fel incat putem canta oriunde fara sa avem nevoie de amplificarea unei sali de concert. Eram total independenti. Singura alta trupa care mai avea Marshall (de mai mica putere insa) era  Phoenix.
         Chiar de la inceput din componenta au plecat Radu Stoica si Serban Bolintineanu. Am ramas in 5 si cam asta a fost formula de baza pana in 1981, inainte de aparitia celui de-al 3 LP, Un joc.  Intre al 2-lea LP, Zi cu zi  si cel de-al  3-lea, a mai fost o schimbare. A plecat Doru Donciu si a venit Marcel Navala - voce, chitara bass (Romanticii, Modern Grup). Silviu trecand pe a doua chitara solo. In sfrasit al 3-lea LP a constuit inca o schimbare. A plecat Florin Dumitru si Marcel Navala si a venit Lucian Rusu - baterie. Silviu a trecut inapoi pe chitara bass.
         Toate piesele noastre sunt compuse de trio-ul Gabi Litvin, Silviu Olaru si Cristi Madolciu. Am repetat in multe locuri. In majoritate sediul central a fost Casa Studentilor, apoi Club A, Universitas, 303, Moxa,  Modern Club etc.



2.  Ce muzica straina era cunoscuta si ascultata pe scara larga in Romania, in perioada   formarii   FFN?  Care era muzica indragita de elite (studenti, intelectuali,  persoane  cu formatie profesionala umanista)? Ce muzica ascultau membrii FFN?

         Sa nu uitam ca la sfarsitul anilor '60, inceputul '70 muzica din lume, si evident si din Romania, era facuta pentru a fi ascultata. In ciuda blocajului comunist, aceasta muzica patrundea ca un samisdat in lumea studenteasca.  Putem vorbi de o viata dubla in societatea romaneasca din acele vremuri. Acasa toata lumea injura, iar la birou, scoala, facultate, toti aplaudau. Cu muzica era la fel. Ceea ce se urmarea nu avea nimic in comun cu ceea ce se difuza la radio si TV. Trupe mari erau in plina activitate, Beatles inca scotea LP-uri, Led Zeppelin, Jimi Hendrix, Deep Purple, Uriah, Stones, Who, Pink Floyd sau Queen.
         Era in general o muzica ce se preta in primul rand auditiei. Noi ascultam in general trupe de hard rock. Exista insa si muzica de dans. In aceleasi locuri unde repetam, centre si cluburi studentesti, se organizau si discoteci. In general erau hit-uri la moda din top-ul britanic New Musical Express sau inregistrari de la Radio Luxemburg. Situatia s-a inrautatit brusc la inceputul anilor '70, cand cu greu mai puteai canta sau asculta la radio piese in engleza. Mi-aduc aminte ca pe la mijlocul anilor '70, poate chiar dupa aparitia primului LP, cand eram la mare  moda si foarte cunoscuti, nu o data s-a intamplat sa ni se spuna de catre un obscur secretaras de partid ca n-avem voie sa cantam in engleza. In momentul acela noi ne permiteam sa reactionam foarte simplu: “n-avem voie sa cantam? atunci ne dam jos de pe scena si plecam, iar chiria salii, care costa imens, va fi platita de matale, secretaras de partid, care ne spui chestia asta!”. Erau momente dure, pentru ca nu oricine putea sa umple o sala de marimea unei Polivalente sau Sala Palatului, iar baietii nostri de partid aveau nevoie de plan de incasari. 
         Cantam insa mult mai mult propria muzica, dar asta nu pentru ca ni se impunea, ci pentru ca reprezenta creatia noastra, compozitiile noastre. Asta faceau cam toate trupele contemporane cu noi: Phoenix, Sfinx, Rosu si Negru, Romanticii, Progresiv TM, Semnal M, ulterior Iris, Basorelief si multi, multi altii.

FFN, 1976
Sala Polivalenta, Bucuresti
Gabi Litvin
Florin Dumitru
Doru Donciu
 Silviu Olaru
 Cristian Madolciu

FFN, 1979 
Live la Sala Palatului, Bucuresti
Silviu Olaru
 Florin Dumitru
Gabi Litvin
 Cristian Madolciu
 Marcel Navala

3.  Care a fost drumul  formatiei  de  la  debut  la consacrare. Concerte, aparitii TV, difuzare la radio, ecouri in presa, albume, alte eventuale imprimări?

         Pe langa cele trei LP-uri, am mai scos doua single-uri. Primul  continea piesele Chemare si Indemn, iar al doilea  Noi si Primavara. In afara de LP-uri si single-uri, am avut o sumedenie de alte inregistrari radio, care n-au "vazut" lumina ebonitei. Relativ recent, candva anul trecut, am descoperit pe internet doua inregistrari total inedite facute in Radio inainte de aparitia primului single. Uitasem pur si simplu de ele. Se numesc In blue jeans si Lacrimi in ochi.
         Mi-ar fi greu sa enumar cate concerte, aparitii TV si Radio am avut. Au fost foarte multe. Erau zile cand eram cantati simultan atat la TV (pre-inregistrati), cat si la Radio.


4.  a. Momentul  “Zece  pasi”.  Va rugam sa ne spuneti cateva detalii  privitoare la conceptia si realizarea albumului.  Cum vedeti plasarea  sa  in discografia  formatiei si printre realizarile autohtone, in general, de pana atunci?
         
         Ati spus foarte bine "momentul Zece pasi". Avea sa fie definitoriu, atat pentru ceea ce acumulasem pana la el, cat si pentru ce va fi venit dupa. Gandirea si conceptia s-au vrut a fi un tot in care inceputul si sfarsitul sa fie la fel. Se incepea cu bine cunoscutul jingle "Happy birthday to you" intrandu-se in prima piesa Cetatea Noastra, si se termina cu La rascruce de vant, unde pe finalul filat se aude muzicuta cu acelasi jingle. 
         I-am spus Zece pasi, pentru ca erau de fapt pasii nostri, ai celor 5. Si tot pentru ca erau zece pasi, discul continea acelasi numar de piese, respectiv 10. Am lucrat mult si la partea grafica a discului si a etichetei. Din pacate n-a fost sa fie cum am vrut noi. Pe eticheta creasem un logo cu FFN, care static nu insemna nimic. Prin miscarea dinamica a discului pe platan, aparea scris FFN. Electrecordul nu a fost de acord pentru ca marca lor de fabrica, "celebra" lira Electrecord nu se mai vedea. Am reusit insa altceva, a fost primul LP din Romania, unde si pe eticheta era scris titlul LP-ului. Un amanunt poate lipsit de importanta azi. Pana atunci Electrecordul nu considera ca si pe eticheta trebuie scris titlul. Ce, nu-i de ajuns ca este scris pe mapa LP-ului? 

b. Va rugam sa faceti un  scurt  comentariu  referitor  la  (cate)  o piesa de pe fiecare LP. Propunem: ”Sase cai albi”, “La rascruce de vant” si “Jungla”.

         Cam toate piesele de pe discuri le-am scris in asa fel incat sa poata fi si vizualizate. In concert aveam in spatele noastru un ecran, iar in fata noastra un voal. Prin proiectia imaginilor se crea un spatiu tri-dimensional. Filmele pe care le proiectam urmareau textele cantecelor respective. Pentru Sase cai imaginile aratau cai alergand. Pentru La rascruce de vant, imaginile erau cu mare, valuri si plaja. Pentru Jungla, evident in imagine aparea jungla. 
         Jungla a avut un alt text, care ne-a fost cenzurat. Initial trebuia sa fie: "Intr-o jungla de minciuna si adevar...". Cenzura insa n-a fost de acord pentru ca la noi, nu-i asa, in Romania, nu exista minciuna. Si atunci am schimbat: "Intr-o jungla de lumina si intuneric…". Si a trecut de cenzura. Nici acum nu-mi explic cum nimeni n-a sesizat, din fericire pentru noi, chestia cu intunericul. Erau momentele alea groaznice cand lumina se intrerupea ore intregi, in fiecare zi.

FFN, 1975
Lansarea discului Zece pasi
Magazinul Muzica, Bucuresti

FFN, 1978
Live la Sala Sporturilor din Ploiesti
Gabi Litvin
Cristian Madolciu
Silviu Olaru
 Marcel Navala
 Florin Dumitru

5.  a. Ce alte activitati muzicale ati avut in perioada FFN?

         Cred ca eu am fost singurul din trupa care in Romania, pe langa FFN am activat muzical si individual. Am avut norocul, placerea si onoarea sa lucrez cu unul dintre cei mai mari muzicieni de jazz din Romania, regretatul Dan Mandrila. Sub conducerea lui am participat (alaturi de alti muzicieni printre care Dan Andrei Aldea, Dan Dimitriu, Marius Popp si multi altii ca Gil Dobrica, Alex Arsinel, Margareta Paslaru etc.) la editarea a 4 LP-uri si 4 single-uri unde figurez cu hit-uri in limba engleza.

b. Dupa plecarea din tara ati continuat activitatea individuala sau de grup?

         De ani buni de cand suntem pe continentul nord american, Gabi, Silviu si cu mine ne aflam in Toronto, la cateva minute unul de celalalt, Lucian Rusu este la Ottawa, Marcel Navala la Philadelphia si din pacate Florin Dumitru s-a stins din viata acum aproape 3 ani la Los Angeles.
         Noi cei trei care suntem impreuna aici in Toronto, desi nu avem cum sa mai facem muzica zi de zi, continuam sa lucram in week-enduri, cand la unul cand la celalalt. Am dat cateva concerte atat pentru comunitatea romana, cat si pentru publicul larg in unele cluburi din Toronto. 
         Am inceput lucrul la un viitor CD. Deja doua dintre piese au si fost date pe post in Romania. Asta vara am fost in tara unde am fost invitat de catre Andrei Partos la emisiunea lui de vineri noaptea. Majoritatea pieselor de pe acest CD sunt evident cantate in engleza, intrucat traim in spatiul anglofon. Am pastrat insa ca idee si cateva in romana. Avem deja lucrate aproximativ 15 piese din care va trebui sa selectam pe acelea care suna cel mai bine. Partea instrumentala este aproape gata, dupa care va urma partea vocala. Apoi mixajul final si in sfarsit mastering-ul. Speram ca totul sa fie gata pana la sfarsitul anului. 
         Primele doua piese, cum spuneam sunt gata si se intituleaza Call me compozitie Cristi Madolciu - Silviu Olaru si So nice - Silviu Olaru.

FFN, 1999
Concertul de 25 de ani, Toronto
Silviu Olaru
 Cristian Madolciu
 Marcel Navala
 Florin Dumitru
 Gabi Litvin

6.  Ce direcţii  şi tendinte din muzica anilor 1990 - 2000 considerati viabile din punct de vedere artistic? Ne puteti da cateva detalii si exemple de trupe, piese etc.?

         Parerea mea, care coincide cu a multor muzicieni, este ca avem de a face in primul rand cu o criza. Marile trupe, care faceau deliciul concertelor si scoteau disc dupa disc, aproape ca au disparut sau au fost decimate. Sigur sunt factori obiectivi, ca varsta, decesul, etc. De vreo 10-15 incoace putine trupe sau solisti au aparut si au rezistat, si din pacate nimeni nu prea vine din spate, ma refer la o aparitie care sa taie rasuflarea.
         Mi-aduc aminte de anii '70 unde n-aveai loc de atatea trupe. Azi daca privim la  Who, doar 2 membrii originali au mai ramas: Peter si Roger. Vorbim de un Jimmy Page, de un Robert Plant separat, dar nu mai vorbim de Led Zeppelin decat la trecut. Nici ei nu mai pot canta impreuna. Ce sa mai vorbesc despre Queen. Cream intamplator s-au reunit in aprilie/mai pentru cateva concerte la Albert Hall. Dupa care Clapton, Bruce si Baker isi vor continua separat treaba lor. Pink Floyd e un alt exemplu, chiar daca recent pe 2 iulie 2005 s-au reunit dupa 24 de ani, etc. Singurii care au ramas cam aceeasi, desi nici ei nu mai sunt in formula originala sunt Stones. Toate trupele astea mari puteau oricand umple stadioane. In deceniul trecut a fost o moda cu acesti little boy bands ca Backstreet Boys, N’ Sync etc. Unde sunt acum? Chiar si cand activau, nu putea umple stadioane. Ce sa mai vorbim de aparitiile meteorice a unor solisti care reprezinta doar un one hit wonder si apoi dispar. 
         Calitatea muzicii a scazut considerabil. Ceea ce a aparut din pacate in ultimul deceniu este un fenomen pe care nu-l pot incadra in muzica. Este vorba de rap, care evident nu are legatura cu muzica ci mai curand cu recitatul, vorbitul pe marginea unui text. Pe de alta parte structura muzicii in sine s-a schimbat. Daca o piesa inainte era constituita din strofa, refren, improvizatie si asa mai departe, azi, refrenul a disparut aproape cu desavarsire iar strofa este un riff continuu care tine loc si de improvizatie.


7. Unde credeti ca s-ar plasa rock-ul romanesc din perioada ‘70 in context european?

         Chiar daca rock-ul romanesc din anii '70 a fost influentat de ceea ce se intampla in Europa la acea data, era  un rock "inchis", datorita conditiilor obiective de atunci, fiind izolat in granitele Romaniei. La situatia aceasta se adauga si faptul ca unele trupe cantau un rock cu influente folclorice autohtone. Daca asta se intampla atunci, acum este, din pacate, mai rau. Muzica ce se canta acum in Romania este total rupta de ceea ce se intampla in afara. Cei care fac muzica azi nici macar nu schiteaza gestul de a se uita cu coada ochiului la ceea ce se intampla in lume. Am senzatia ca fiecare este convins ca detine adevarul absolut. Sigur ca sunt exceptii, dar tocmai astea fac regula.

FFN, 2003
Live in Toronto
Gabi Litvin
Cristian Madolciu
 Silviu Olaru

8. Va rugam sa realizati pentru Muzici si Faze doua topuri cu albume preferate, romanesti si internationale?

         Topul personal de albume straine este:

1. Sgt. pepper - Beatles
2. Abbey road - Beatles
3. Rubber soul - Beatles
4. A night at the opera - Queen
5. Led Zeppelin - I
6. Deja vu - Crosby, Stills, Nash & Young
7. Electric lady land – Jimi Hendrix
8. Ziggy Stardust - David Bowie
9. Tommy - Who
10. Dark side of the moon – Pink Floyd

La cele romanesti sunt subiectiv:
1. Zece pasi - FFN
2. Zamolxe - Sfinx
3. Un joc - FFN
4. Zi cu zi - FFN
5. Mugur de fluier - Phoenix

9.  Pentru final, va rugam sa ne spuneti o faza, o  intamplare  comica, absurda sau exotica legata de activitatea muzicală a trupei.

         O intamplare hazlie si in acelasi timp de exceptie. Eram la mare, la Mamaia prin 1972 unde cantam la Castel. In dupa amiaza zilei inainte de inceperea programului, incercam niste difuzoare noi JBL. Bateristul nostru atipise intins pe pat. In momentul cand am dat putere, saracul Florica, a levitat pur si simplu, inaltandu-se cam jumatate de metru, perfect orizontal, cazand inapoi in pat in aceeasi pozitie. N-am vazut in viata noastra asa ceva. Evident noi am ras (desi nu era de ras), iar el s-a speriat.

Mai 2005
Mihai Plamadeala, Ioan Cora, Horia Diaconescu

FFN, 1980
Fotografie din interiorul LP-ului Un joc
Cristian Madolciu
Silviu Olaru
 Lucian Rusu
 Gabi Litvin


Fotografii din arhiva personala Cristian Madolciu