Muzici si Faze - prima pagina Motto Agenda Editoriale Interviuri Concerte Alte articole Legaturi Info Despre noi Contact

Interviu cu Dan Stanescu (ex Quartz, Ora exacta)

31 Ianuarie 2005
de Mihai Plamadeala, Ioan Cora, Horia Diaconescu

Pentru cel de-al doilea interviu Muzici si Faze am ales prezentarea unui muzician din “spatele” scenei, mai putin cunoscut celor neavizati, reprezentativ insa pentru anumite evolutii din rockul autohton. Dan Stanescu este unul din inginerii de sunet romani apreciati, recomandat, intre altele, de colaborari diverse cu nume ale scenei underground si mainstream, din care amintim doar Voltaj, Quartz, Sfera, Sistem, Directia 5, Iris & Uriah Heep etc. Cei care au prins prima jumatate a anilor ’90 isi amintesc poate de “Pogo” (alias Dan Stanescu), vocal in formatia Quartz si, pentru mai multi ani, posesorul celei mai lungi plete din rockul romanesc. La invitatia sa, am vizitat nou infiintatul “Studio Nord” unde a avut loc acest interviu. 


Discografie
Dan Stanescu*:
QUARTZ - Bang, bang (1991)
ORA EXACTA - Gusta ce vezi (1996)

* nu am inclus albumele realizate in calitate de producator, colaborator sau inginer de sunet (mult prea numeroase, de altfel)





Inregistrarea video poate fi descarcata aici
(format AVI, 25 sec, dimensiune 950 k)

01. a. Pentru inceput, vorbeste-ne, te rugam, despre debutul tau si despre formatiile in care ai activat pana in momentul de fata.

        Prima formatie in care am evoluat in adevaratul sens al cuvantului a fost Quartz. Inainte de asta am cantat, cu numerosi prieteni la 2 Mai, unde se intamplau foarte mute lucruri frumoase, majoritatea celor care veneau acolo fiind pasionati de muzica. Unii dintre ei au ajuns ulterior pe scena muzicala romaneasca, altii s-au pierdut sau le-am pierdut eu urma.
Acolo a avut loc adevaratul meu debut, in perioada ’85 pana in ’90, pe acordurile muzicii tineretii mele.
       As mai ramane un pic pe subiect. Nu ca  traiesc din amintiri, dar in viata mea s-au intamplat in cateva randuri lucruri ireversibile. Sunt happening-uri cu care copiii din ziua de astazi nu mai au norocul sa se intalneasca. Nimeni dintre cei care nu au trait prin anii ’80 serile cu cantari din FFN la 2 Mai nu poate simti la aceeasi intensitate ce inseamna sa te bucuri de muzica si libertate in mijlocul unui sistem opresiv. Era un vast repertoriu pe care nu ni-l impunea nimeni. Cantam pana dimineata, fara a cauta glorie sau bani. Asta si multe altele se intamplau la 2 Mai atunci. Cred ca noii generatii ii lipseste pasiunea si spiritul intr-adevar liber. Cred ca toti cei care au trait acea perioada sunt intr-un standby care trebuie activat.
        Revenind, cateva dintre numele formatiilor cu care am colaborat sunt: Sistem, Quartz, Voltaj, Directia 5 - cu si fara Loredana Groza, Ora Exacta. Am avut mai multe colaborari la viata mea, dar cu cei pe care i-am amintit s-a intamplat ceva mai consistent, adica aparitii de albume sau cantari pe scene prestigiose, clipuri. Am aparut spre exemplu la Polivalenta, sau la Sala Palatului, ceea ce pe vremea aceea insemna ceva.

b. Daca ne aducem bine aminte, ai fost la un moment dat in Sui Generis. Nu ai mentionat nimic despre asta. Este vorba despre un capitol dureros pentru tine? Poate ne spui mai multe.

         
Toti baietii din  formatia Sui Generis m-au influentat (in bine). A fost o activitate de adolescenta pe care nu stiu daca o pot trece cu adevarat in CV.  Cert este ca incepand  de acolo am inteles ca nu se poate face nimic fara repetitii, munca si seriozitate. Din aceeasi perioda dateaza primele initiative coerente de a-mi exploata capacitatile, pentru ca in celelalte cazuri, cum spuneam, in 2 Mai sau prin alte parti (cluburi, petreceri) o faceam pur si simplu din placere.

c. Pentru cititorii nostri, care in principiu nu stiu despre Sui Generis, ce se intampla acolo, ce fel de muzica practicati?

        Eu am aparut in formatia asta cand aproape se spargea. Nu mai stiu exact anul in care se infiintase, dar eram prin liceu (perioada ’84 – ‘86). Tot atunci si-a si incetat activitatea – a fost una dintre acele multe trupe meteorice. Cativa dintre cei de acolo, cum ar fi Laur Simniceanu, Dragos Alexandru, Decebal Stan, si-au continuat activitatea muzicala in diverse alte formule. Se incerca un rock al acelor ani, dar astazi n-as putea aprecia obiectiv cat de valabili eram.

Quartz, 1992
(foto din arhiva personala)

 

d. Detaliaza putin, te rugam, activitatea ta din prima jumatate a anilor ’90! 

Bang Bang a fost primul meu produs muzical oficial, imprimat cu Quartz in 1990 sau 1991. Am fost printre primele formatii care au scos un material, atunci, pe CD. Pana atinci se lucra pe casete sau viniluri, CD-ul era la noi, inca, o raritate. Mi-a facut mare placere sa cant cu Voltaj. Am avut ocazia de a canta piese la care eu fusesem pur si simplu spectator si fan cand eram mic. Am fost mare fan al unuia dintre cei mai mari chitaristi romani de rock ai tuturor timpurilor, Adrian Ilie. Am avut ocazia sa cant piese ca “Lumina”, “Nori de hartie”, celebre la vremea aceea. Cu Directia 5 am colaborat cantand pe chitara acustica sau facand backing vocals. S-a scos un video clip pe chestia asta, in care un altcineva face play back pe partitura interpretata de mine. Am scos un album, apoi cu Ora Exacta, editat de Media Pro, care se numeste “Gusta ce vezi”. Formula era una cu oameni tineri: Andrei Vlad, zis Motanu, care are si el colaborari cu numeroase alte formatii, Mimi pe tobe si Razvan pe bas. Relu Marin a venit la noi la un moment dat, si am avut o activitate comuna de vreo doi sau trei ani (cu Ora Exacta). Relu este acum clapar la Iris. Au fost foarte multe colaborari de-ale mele cu formatii cu existenta efemera, pentru ca asa era pe atunci: se faceau si desfaceau trupele la intervale scurte, dar cei care functionam, eram aceiasi. Rocada muzicienilor era data de prietenii, certuri, interese, sperante si posibilitati sau oportunitati. Noi repetam in diferite cluburi si case de cultura, cum ar fi Preoteasa, spre exemplu, sau T4. Ne stiam de acolo toti, ca si de la gale si concerte si nu de putine ori beam si ne faceam planuri impreuna. De multe ori ne ajutam unii pe altii cand aveam nevoie, ca intr-o adevarata  breasla. Intalneam pest tot aceeasi oameni; eram o mare familie.  


02. Spune-ne cum vezi muzica romaneasca, rock, actuala. Cum ti se pare ea  fata de ce se intampla in trecut? Care ar fi in opinia ta relatia dintre “scule” si valoare?  

    
     Se tinde spre a se canta live si asta este un lucru imbucurator. Vad tot mai mult artisti instrumentisti care se orienteaza spre zone cinstite ale virtuozitatii, nu cum se intampla intr-o anume perioada in care solo-urile erau facute pe clapa si mimate penibil la chitara prin clipuri sau concerte.  
        E bine si ca exista cluburi. In provincie, unde doctrina mass media nu penetreaza intr-o asa de mare masura ca in capitala, clubul joaca un rol foarte important. Oamenii de acolo vor sa vada trupe live, isi doresc sa participe, sa interactioneze cu protagonistii.
Sunt si in Bucuresti cateva cluburi care mentin si duc mai departe acest steag al muzicii rock.  
       
Este insa pe undeva si o involutie, pentru ca, dupa parerea mea, nimic din ce s-a facut de la Phoenix sau Florian din Transilvania incoace nu se poate masura cu creatiile lor. Ce sa fac (?) – poate m-am nascut “batran” - dar asa vad eu problema. Numele mari din anii ’70 au ramas pana in prezent in picioare.  
        Practic evolutia tehnica implica o involutie valorica pentru ca majoritatea imprimarilor din anii ’70 – ’80, desi facute analog, rastoarna cele mai multe dintre realizarile erei digitale, unde ai mult mai multe disponibilitati la indemana. Ar fi si o evolutie, dar cu puncte – puncte. In principiu, creativitate si fantezia au scazut odata cu ofensiva tehnicilor de procesare a sunetului. Astazi, orice diletant poate suna onorabil cu concursul inginerului de sunet. Cei valorosi se risipesc adeseori in cautarea unor tonuri bengoase si nu mai sunt atenti la ceea ce canta propriu zis.


Dan Stanescu & Relu Marin, 2005
In Studio Nord


 

 

03. a. Care sunt preferintele tale muzicale de atunci si de acum? Au ramas aceleasi? Ai putea exemplifica, eventual cu cateva titluri de albume?  

        Sunt trupe care m-au influentat decisiv in anii tineretii (ca sa spun asa) si pana acum am  ramas cu aceleasi preferinte. Pentru mine, formatiile (de marca ale) deceniilor VI -VII sunt cele mai mari si daca le redescopar in continuare, cu fiecare auditie, am toate motivele sa cred ca voi muri tot cu ele, cel putin asa imi face placere sa cred. Sunt trupe precum Pink Floyd… Pentru mine Freddy Mercury n-a murit iar Queen ramane o formatie de suflet. Este Jethro Tull – pe care am avut ocazia sa-i vad in doua randuri – in 1994 si in 2004, poate (sper) nu foarte tarziu, in raport cu perioada lor de glorie. In orice caz, venirea lor a fost ca o gura de oxigen pentru iubitorii muzicii de la noi. Comunismul ne-a privat mult timp de astfel de evenimente.  
        Privind inapoi, constat ca am dat dovada de elasticitate in gandire. Am fost si sunt un hippy convins insa am ascultat si alte genuri de muzica. Nu poti trece peste nume cum ar fi Robert Fripp. Un alt titlu indragit este Emerson, Lake & Palmer. Sunt trupe care  mie mi-au marcat existenta.  
        Nu au lipsit surprizele pe parcursul initierii mele. Pentru prima data cand am ascultat Rush, neavand informatii despre ei la indemana si nevazandu-i, am crezut ca este vorba despre o formatie standard, de patru oameni. N-am stiut ca Geddy Lee canta si cu bas-ul. Cand am aflat ca sunt doar trei, am ramas profund uimit. Performantele lor m-au dat si ma vor da mereu pe spate.  
        Am ascultat insa si formatii ale altor genuri, cum ar fi  Ramones sau Sex Pistols. Nu m-am ferit nici de new wave. Police si mai departe Sting, au facut muzica de calitate. Mi-a placut si Dire S.  
        O lista a albumelor de suflet pentru mine ar fi prea lunga si tot as avea sentimentul ca am scapat nume importante. N-as putea stabili nici o anumita ordine. Din acest motiv, ma voi opri la un singur album, de la noi: Cantofabule. Mi-a marcat profund existenta. Este o mare realizare.  
        Eu am citat la intamplare cateva nume. Dar pasiunea mea pentru muzica depaseste cu mult orice cifra. Pana in prezent am strans peste 10000 albume.  


b. Consideri ca sta in picioare Cantofabule si in strainatate?  

        
       
Daca trecem (putin) de la muzica la film si-i vom arata unui olandez, spre exemplu, “De ce trag clopotele, Mitica?”, nu va intelege nimic. Este pur romanesc.          Ar trebui sa apreciem mai mult astfel de valori, cu care ne intalnim foarte rar. Avem darul de a-l arunca pe Brancusi sau de a-i lasa pe altii sa spuna ca este francez. Pe Aurel Vlaicu nu il avem in manuale, dar o avem pe Andreea Esca in cartea de istorie.   
        Sunt multe lucruri pe care nu le poti intelege decat daca traiesti aici, asa, putin strans cu usa, dar care sunt realitati de zi cu zi. Cantofabule-le inseamna foarte mult pentru noi si mai nimic pentru strainatate. Sa ne oprim la ce inseamna pentru noi!
 

Ora Exacta, 1996
(foto din arhiva personala)

 

04. Cum vezi tu relatia dintre plete, respectiv lipsa lor, si muzica rock? Te intrebam asta pentru ca ai fost ani de-a randul unul dintre muzicienii rock cu cel mai lung par, iar acum esti tuns “la cativa centimetri”.  
        
       
Nu este neaparata nevoie sa ai par lung pentru a fi rocker. Vorba lui Dorin Liviu Zaharia (mai canta intr-o vreme Pittis versurile astea): “Nu conteaza cat de lung am parul/ Important e cum si cat gandesc”.   
        E de semnalat un oarecare snobism aici. Sunt foarte multi oameni, de exemplu, care pretind ca asculta Bob Dylan, dar nu stiu decat melodii de-ale lui cantate de altii.  
   
       Dylan umplea un stadion cu o chitara acustica. Acum vremurile s-au schimbat.  S-a cautat o punte de legatura intre ideologie si tehnologie, pentru a impaca varza cu capra. Vad trupe care apar pe scena si trebuie sa mai faca trei flotari, caci daca nu canta foarte bine, e nevoie si de altceva. Imaginea de multe ori compenseaza lipsurile, iar pentru fanii fara ureche muzicala, este totul.  
        Intotdeauna a existat o moda, un brand sau un trend in muzica, dar adevaratul ei spirit sta in insiruirea de sunete. Pletele dau intr-adevar foarte bine, dar se poate si fara ele.  


05. Cum vezi tu urmatoarele formatii romanesti, care se regasesc pe sit-ul Muzici si Faze:
Firma, Luna Amara si Trooper (ordinea este alfabetica)? Despre Directia 5 si Taxi ce ne poti spune?  
   
     
       
Trooper sunt o formatie mai sincera, mai nervoasa si mult mai rock decat Luna Amara. Au un plus de credibilitate din punctul meu de vedere. Pe Firma ii vad de asemenea in fata, din aceleasi considerente, si chiar mai mult. N-am nimic cu baietii din Cluj.
Daca i-am pune pe toti trei pe podium, ordinea ar fi urmatoarea: Firma, Trooper si Luna Amara. Ii apreciez pe toti, dar asta nu exclude unele afinitati. Imi place sa ascult (si) Luna Amara, dar nu am acasa un CD cu ei. Cu Firma am, si chiar l-am platit, nu l-am “clonat”.  
   
     Directia 5 imi plac in mai mare masura decat Taxi, pentru ca nu trateaza muzica lor cu usurinta. Incearca sa descopere tot timpul ceva si tind spre niste sunete mult mai performante si mult mai actuale.
Asta indiferent de ce parere au unii despre textele unora sau despre textele celorlalti.  
        Oricum, in nici una dintre ele nu exista un real protest rock. Daca stau sa ma gandesc, Parazitii protesteaza mai mult decat mai toti rockerii de la noi.

Ora Exacta, 1996
(foto din arhiva personala)

06. Cum apreciezi impactul televiziunii asupra publicului in inducerea unor modele de apreciat si de urmat? Spune-ne si despre tine: pe unde ai aparut, ca muzician si cam in ce ipostaze (clipuri, concerte, interviuri).  

        Cata vreme esti dat pe post, ai semnale pozitive din toate partile. In momentul in care dispari de pe ecran, toata lumea te uita. Rolul televiziunii este mare, cu atat mai mult cu cat poate promova in unele cazuri si non valoarea. De efectele negative nu ne putem apara decat singuri.  
        In ceea ce ma priveste, initial am fost difuzat cu Quartz-ul la TVR, singurul post pe atunci, apoi pe masura ce isi incepeau emisia alte televiziuni (si eu schimbam trupele), am aparut, pe rand, la toate celelalte posturi (de la noi). Cu Voltaj-ul ne-au dat pe Amerom. Apoi am aparut la ProTV si la Antena 1… Am aparut la ProTV pentru ca asa se cerea, astea erau regulile de piata. Plus ca faceam parte la un moment dat din trustul Pro.
Am scos si am editat albumul cu Ora Exacta la Media Pro. Nu cred ca a fost un mare beneficiu pentru ca oricum, la vremea respectiva formatia era pe creasta de val si era ceruta.  
    
     Am aparut practic la toate televiziunile. Noi am fost prima formatie ce a aparut pe MCM, care emiteau atunci o ora sau cam asa ceva pe TVR. Atunci eram cu Electrecord –ul.  


07. Cum ai alcatui formatia ideala, din muzicieni romani de rock, excluzandu-te pe tine din acest rationament pur fantezist?  


        Intr-o trupa ideala este nevoie, cred eu, nu doar ca oamenii sa cante bine, ci si sa fie prieteni. De fapt sunt sigur de asta.  
        I-as vedea pe Florin Ionescu pe tobe, Bogdan Bratu pe voce, Vrabete pe bas; clape: Relu Marin si chitara George Patranoiu. Nu stiu daca sunt compatibili. Cam asta imi vine in minte acum.

Ora Exacta, 1996
(foto din arhiva personala)


 

08. De ce ai incetat activitatea de muzician activ (de scena)?  

        Nu am pus definitiv capacul pe oala, doar am inghetat temporar activitatea, indemnat probabil de convingeri. Eu sunt genul de om care merge impotriva valului, sau lupta cu morile de vant.
Am gasit o lume mult mai frumoasa aici, in spatele butoanelor decat cea din fata din vremurile actuale. Am ocazia de a ma pune in valoare fara a fi limitat de vreo forma de cenzura a modei sau a trend-ului. Am zis ca decat sa cobor paisprezece trepte si sa fac compromisuri, mai bine ma retrag in conul de umbra, de unde am o viziune de ansamblu si pot coordona intr-o oarecare masura ce se intampla. Decat sa fac pe plac unor Case de Discuri, sa-mi gasesc sau sa-mi gaseasca ei un look, mai bine renunt. Sau poate si asa n-as fi potrivit ca imagine pentru ca nu port tocuri si nici n-am 5 la sutien. Mai bine produc lucrari muzicale, stimulat de bani, ca sa-mi rezolv alte proiecte muzicale, chiar din underground.  


09. Care sunt activitatile tale muzicale in prezent?

   
     
Eu sunt vocal, chitarist si cateodata basist. In afara de activitatea de muzician, compozitor si interpret, am la activ si ingineria de sunet. Mai execut in studio si alte partituri de instrumente (facute pe clapa), dar nu in timp real, deci nu pot participa live cu astfel de prestatii. Dar ma descurc cu aranjamentele orchestrale si compozitia.  
       Am colaborat cu multe studiouri. Realizarile au fost de asemenea numeroase, ca sa zic asa. Am semnat multe piese din industria dance-ului, dintre cele care pot fi socotite bune, adica fara o ideologie de doi bani si care raspund nevoii de miscare pentru care au fost create. Bum Studio, Andrei Kerestey Studio, Mix Studio, Sfera (niste tipi extraordinari – acolo m-am simtit cel mai bine), La studioul personal al lui Amedeo de la Quartz. Acum am propriul meu studiou impreuna cu prietenul meu Stefan Constantin, care si el a cantat in niste formatii cum ar fi Clasa I sau Lotus (cantau destul de puternic, chiar heavy, pe vremea aceea), se numeste Studio Nord. Acest studiou a fost realizat cu multa pasiune.  
       In ultimii ani m-am oprit cu precadere asupra acestui domeniu (munca de studio), in care am posibilitatea de a ma exprima intr-o linie mai apropiata de personalitatea mea. Am renuntat partial la imagine in favoarea calitatii. Cu Studio Nord avem planuri mari. Suntem in discutii cu mai multe formatii care ar dori sa-si scoata albumele la noi. Important este sa credem in proiecte. Stimulul principal sunt banii, normal, dar dincolo de bani e vital sa lucrezi cu placere, mai ales in zona artistica. Vrem sa dam o mana de ajutor celor din rockul romanesc, pentru ca stim cum sa o facem.  
   
     Quartz, Open, Sfera, Iris & Uriah Heep sunt doar cateva nume dintre cele pe care le-am imprimat pe la studiourile pe unde am lucrat in ultimii ani. N-as puncta neaparat pe nume mari, pentru ca am facut treaba buna si cu formatii cvasinecunoscute. Intind mana si unor trupe underground, cum ar fi 4 X 4 sau Interzis care au aparut chiar zilele trecute pe o compilatie Ragevolutia. Dar sunt multe alte formatii care nu-mi vin acum in minte: Crize... si multe altele ca ei. Am colaborat impreuna cu colegul meu, Stefan, cu firma Warner Bross, la desene animate. Am facut dublaje cu foarte multi actori la Scoobie Doo, Courage etc. Partea de creatie nu este chiar asa simpla cum le apare unora. Sunt multe lucruri frumoase. Am lucrat la spoturi publicitare, inclusiv la produse celebre cum ar fi Sprite sau Coca Cola. Vom avea niste colaborari si pentru muzica de teatru, sper, cat mai curand.
 

Dan Stanescu, Studio Nord, 2005
(foto din timpul interviului)

Studio Nord, 2005
(foto din timpul interviului)

10. Ne poti povesti o faza interesanta din viata ta, ceva ca pentru sit-ul Muzici si Faze?  

        Desigur! Am cantat cu Quartz–ul la un moment dat intr-un concert pentru Kempes (de la Cargo) care avusese un accident de motocicleta. Alaturi de noi au luat parte foarte multe formatii la acea gala. Mi se pare normal si firesc sa se faca asa.
In culise s-a baut. Nu-i o regularitate, dar se practica si e frumos. In acea noapte toate trupele faceau schimb ba de chitarist, ba de basist, ba de tobosar, dupa starea de alcoolemie in care se gaseau membrii de baza cand le venea randul sa intre pe scena, dar si pentru ca asta era point-ul la acel concert. La un moment dat toate formatiile erau in fata sa se asculte unele pe altele pentru alcatuirea configuratiei optime, cand aveau sa intre la aparat. Am cantat in seara aceea cu patru formatii. A fost un adevarat maraton. Practic, dimineata aveam loc in fiecare dintre ele pe mai departe…


Ianuarie 2005
Mihai Plamadeala, Ioan Cora, Horia Diaconescu

Dan Stanescu si Mihai Plamadeala

 






My Great Web page
Alte interviuri

18 Mai 2009 Interviu cu Adrian Enescu de Mihai Plamadeala 
01 Aprilie 2009 Interviu cu Nancy Brandes (Rosu si Negru) de Mihai Plamadeala 
22 Ianuarie 2009 Interviu - Calin Torsan de Mihai Plamadeala 
01 Aprilie 2008 Interviu cu Mircea Bujoreanu (Marchizu') de Mihai Plamadeala 
22 Noiembrie 2007 Interviu cu Liviu Hoisan (Tectonic, Comandorul Hoisan, Gruparea Industriala) de Mihai Plamadeala 
12 Noiembrie 2006 Interviu cu Eugen Nutescu (chitara, voce - KUMM) de Mihai Plamadeala 
07 August 2006 Interviu cu Nicu Tarna - voce Gândul Mâţei de Mihai Plamadeala si Natalia Ardelean 
17 Iulie 2006 Interviu cu Harry Tavitian de Mihai Plamadeala 
19 Iunie 2006 Interview with Tilo Wolff (Lacrimosa, Snakeskin) de Horia Diaconescu si Ioan Cora interviu in limba engleza
12 Iunie 2006 The Island: Interviu cu Alexander Balanescu si Ada Milea de Mihai Plamadeala 
28 Mai 2006 Interviu cu Horea Crisovan - chitarist in Blazzaj, Bio (ex Neurotica) de Mihai Plamadeala si Horia Diaconescu 
20 Martie 2006 Interviu cu Adrian Tanase - Tapinarii de Mihai Plamadeala si Adina Zorzini 
06 Februarie 2006 Interviu cu Mihnea Blidariu - voce Luna Amara de Mihai Plamadeala, Horia Diaconescu 
16 Ianuarie 2006 Interview with Jean-Luc Ponty de Mihai Plamadeala, Horia Diaconescu, Ioan Cora interviu in limba engleza
12 Decembrie 2005 Interviu cu Dimitrie Cadere (Entuziastii) de Mihai Plamadeala, Horia Diaconescu, Ioan Cora 
30 Noiembrie 2005 Interview with Tarja Turunen (ex Nightwish) de Horia Diaconescu, Ioan Cora, Mihai Plamadeala interviu in limba engleza
14 Noiembrie 2005 Interview with Klaus Schulze de Horia Diaconescu interviu in limba engleza
31 Octombrie 2005 Interviu cu Doru Apreotesei (ex Post Scriptum, Sfinx) de Mihai Plamadeala, Horia Diaconescu, Ioan Cora 
16 Octombrie 2005 Interview with Holger Czukay - CAN de Horia Diaconescu si Ioan Cora interviu in limba engleza
03 Octombrie 2005 Interviu cu Mircea Florian de Mihai Plamadeala si Horia Diaconescu 
02 Septembrie 2005 Interviu cu Toth Gabor - manager Moby Dick de Horia Diaconescu interviu in limba engleza
11 Iulie 2005 Interviu cu Cristian Madolciu - voce F.F.N. de Mihai Plamadeala, Ioan Cora, Horia Diaconescu 
21 Martie 2005 Interviu cu George Patranoiu - chitara Taxi de Mihai Plamadeala, Ioan Cora, Horia Diaconescu 
18 Februarie 2005 Interview with Fernando Ribeiro - the voice of Moonspell de Horia Diaconescu interviu in limba engleza
10 Ianuarie 2005 Interviu cu Aurelian Dinca - chitara Trooper de Mihai Plamadeala, Ioan Cora, Horia Diaconescu 
29 Noiembrie 2004 A short interview with Danny Cavanagh (Anathema) de Horia Diaconescu interviu in limba engleza

Inapoi Home Inceputul Paginii
Muzici si Faze - click pentru prima pagina

Este interzisa reproducerea partiala sau totala a materialelor fara acordul scris al
proprietarilor sitului. Copertile si alte lucrari grafice prezentate, proprietate
intelectuala a caselor de discuri sau autorilor, sunt folosite in scop informativ.

Materialele se afla sub copyright Muzici Si Faze © 2002-2015

Muzici si Faze - click pentru prima pagina