 |
 |
|
In istoria muzicii rock romanesti, formatia Post Scriptum isi are propriul loc. LP-ul omonim, din pacate singurul aparut sub numele trupei, reprezinta unul din cele mai reusite momente discografice autohtone. Minutios elaborat, unitar prin aranjamente si beneficiand de instrumentisti de marca, albumul reuneste elemente de rock, jazz si blues, sub egida unui sunet progressive. Avand o activitate bogata, atat in Romania, cat si in Suedia, Doru Apreotesei, muzician de baza in Post Scriptum, dar si in alte configuratii notabile ale rockului romanesc, a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu. Va invitam, de asemenea, la auditia inregistrarilor inedite, nepublicate anterior, extrase din arhiva artistului pe care Muzici si Faze vi le pune la dispozitie.
Discografie Doru Apreotesei
(in calitate de compozitor, interpret, producator sau consultant artistic)
POST SCRIPTUM - Post Scriptum (1981)
COMPILATIE - Club A (1981)
MIRCEA BANICIU - Albumul galben (1981)
MIRCEA BANICIU - Ploaia (1984)
SFINX - Albumul albastru (1984)
COMPILATIE - Invitatie la discoteca II, III, IV, V (anii '80)
COMPILATIE - Club A, the best of (1999)
STEPAN PROJECT - Undeva in Europa (2000)
PARTIZAN - Am cu ce (2002)
ALEXANDRU ANDRIES - Cantece de-a gata (2002) (A.A. preia Lumina si ecou)
PARTIZAN - Bucuresti (2003)
International
BOOGALOOWS - Summertime blues (1991)
DORU APREOTESEI - Rememberances (single, 1991)
DORU APREOTESEI - Panflöjtens drömmande toner/Panpipe dreams (1997 / 2001)
Various artists - Ragsveds symfoni - Stockholms stad (1998)
RAY ADAMS - No chains (single, 1999)
Various artists - Musik för inre harmoni 2000 (1999)
DORU APREOTESEI - Dream weaver (2001)
Various artists - Inre harmoni, vol 1 (2001)
Various artists - Morgon, middag, kväll (2001)
Various artists - Wellness Music (2002)
Various artists - Inre harmoni II (2003)
Disneyland Resort Paris - Chante, c'est Noël (EP, 2003)
DORU - Piano Dreams / Deep Blue (2004)
Various artists - Heat is on (2004)
Various artists - Heavenly peace (2004)
Disneyland Resort Paris - It’s Halloween-Lo-Ween (2005)
...si altele |
|
Inregistrari inedite. MP3 [ 56 kpbs, (c) & (p) Doru Apreotesei ]
POST SCRIPTUM - Post restant
(26 mai 1981, live Timisoara, versiune scurta)
POST SCRIPTUM - Urme de pasi pe infinit partea I
(1982, live Sibiu, fragment)
POST SCRIPTUM - Urme de pasi pe infinit partea II
(26 mai 1981, live Timisoara, fragment)
DORU APREOTESEI & MIRCEA MARCOVICI - Post M
(Remix 2005 pentru piesa compusa in 1998, pornind de la
inregistrari de bas ramase de la Mircea Marcovici din 1993)
THE MESS DOCTORS - Ju Ju
(1997, cu Razvan Moldovan, Ion Olteanu)
DORU APREOTESEI - My Eastern heart (2005)
Multumiri lui Adrian Ilica pentru realizarea si punerea la dispozitie a imprimarii concertului Post Scriptum din 26 mai 1981 si pentru entuziasmul cu care ne-a sustinut de-a lungul anilor! (D.A.) |
Muzici si Faze / Post Scriptum | Compilatii Club A
Muzici si Faze / Sfinx - Albumul albastru
Muzici si Faze / Mircea Baniciu - Albumul galben | Ploaia |
|
Va rugam sa punctati momentele importante de la infiintarea pana la destramarea grupului Post Scriptum.
Post Scriptum s-a infiintat la Timisoara in toamna anului 1980 si s-a desfiintat in toamna anului 1982. E adevarat ca au mai existat tentative de a "tine in viata" trupa si in urmatorul an, intr-o formula noua, "bucuresteana" (eu devenind membru Sfinx-ului). Dar "adevaratul" Post Scriptum a avut doar doi ani de existenta! De asemeni, de mentionat ar mai fi si faptul ca Post Scriptum s-a nascut prin scindarea formatiei Gramofon, care in perioada Martie 1979 - Septembrie 1980, cvartet fiind, avea in componenta 3 din membrii viitorului noului grup!
Membrii formatiei au fost: Doru Apreotesei - clape, Mihai Farcas - tobe, Mircea Marcovici - bas, Toni Kühn - ghitara, Emil Zoltan - saxofon si Tibi Ladner - voce, percutie. Aceasta o consideram cu totii ca fiind trupa Post Scriptum. Chiar daca Toni Kühn a venit in trupa ceva mai tirziu decit ceilalti membrii. (Inaintea lui Toni, pentru scurt timp la ghitara a cintat binecunoscutul muzician de mai tirziu Dan Ionescu).
In acest scurt timp, am facut foarte multe si variate lucruri. Concerte jazz-rock, pop, teatru, film ("Melodii la Costinesti"), radio, TV, etc; discul pop-rock (cu influente de jazz) "Post Scriptum", Mircea Baniciu - "Discul galben". Diverse alte albume de compilatie ("Club A", s.a.). Colaborari cu multi alti artisti. De mentionat Alexandru Andries, Nicu Alifantis. Turnee nenumarate.
Incercati sa trasati un profil al spectatorilor de la concertele Post Scriptum. Cine erau cei care alcatuiau publicul dvs? Ce alte nume ale muzicii romanesti practicau fuziunea rock-jazz sau jazz-rock credeti ca merita amintite?
Post Scriptum s-a lansat "oficial" cu ocazia Clubului A din primavara anului 1981. Am avut mare succes, ceea ce a si dat startul realizarilor de mai sus. Spectatorii de la Club A au fost reprezentativi "ca profil". In general, elevi, studenti, oameni iubitori de muzica mai putin comerciala.
Printre trupele care faceau o muzica asemanatoare pe atunci erau - din cite imi amintesc: Basorelief si Transfer...
|
Post Scriptum, 1981
Emil Zoltan, Misi Farcas,
Mircea Marcovici, Toni Kühn,
Doru Apreotesei, Tibi Ladner
(de la stanga la dreapta, de sus in jos) |
|
Povestea nasterii albumului: compozitii, imprimari, “saga” momentului discografic. A iesit albumul cum doreati? Ce impact a avut la vremea respectiva? Dar feed-back–ul cum a fost? Acum l-ati “realiza” altfel?
Colaborarea cu Mircea Baniciu a inceput in mare masura datorita faptului ca eram vecini de bloc! Eu la etajul 2, Baniciu la 3. Pe atunci faceam parte din formatia Gramofon. Mircea venea pe la mine si cintam impreuna.
Un an mai tirziu, cind tocmai se nascuse Post Scriptum-ul, materialul de disc era gata. Au urmat citeva repetitii si apoi inregistrarile la Bucuresti. Albumul suna foarte bine! Cred chiar ca este cam cea mai calitativa productie de atunci. Muzical, este de asemeni foarte inspirat. Da, sint mici lucruri pe care le-as fi facut altfel. Atunci. Dar in cea mai mare masura, albumul este asa cum l-am dorit. Nu, n-as mai schimba nimic. Discul a avut (si inca mai are!) mare succes.
Albumul Post Scriptum a aparut ca urmare a succesului avut ca trupa de jazz-rock. Electrecordul nu "avea loc" in momentul respectiv pentru inca o productie jazz. Foarte ciudat, tinind cont de succesul enorm pe care l-am avut la public cu repectivul gen de muzica. Ni s-a propus un album pop-rock. Probabil ca nici acest album nu s-ar fi facut daca nu am fi fost sprijiniti in mod deosebit de Vasile Sirli! Pe de alta parte, trebuie spus ca si noi aveam in gind (si) un album pop-rock. Motivele erau legate atit de faptul ca toti membrii trupei ne incepuseram cariera muzicala in formatii de gen si deci era o muzica care ne placea in continuare, dar si pentru ca simteam ca aveam nevoie sa ne adresam unui public mai larg.
Discul a iesit bine! Din cite am inteles relativ recent, foarte multi instrumentisti tineri au considerat acest album ca fiind deosebit de inspirant pentru formarea lor muzicala... Un disc "cult", au afirmat altii. Sint multumit cu rezultatul si nu as mai schimba nimic... Regret in continuare ca nu am scos un disc instrumental cu piesele de jazz-rock!
|
Post Scriptum, 1981, Electrecord |
|
Considerati ca albumul Post Scriptum sta in picioare la nivel european?
Albumul Post Scriptum suna foarte modern la vremea respectiva, datorita instrumentelor folosite si aranjamentelor. Desigur este si bine cintat. Chiar daca o imprimare pe 8 canale facuta la Electrcord concura greu cu studiourile avansate din Vest, de atunci. Raportat si la stilul de muzica pe care il propuneam! Muzical vorbind, cred ca a existat o oarecare doza de originalitate. Dar albumul nu este foarte omogen stilistic. De exemplu piesa Mireasma noptii la care am tinut foarte mult, motiv pentru care am si interpretat-o vocal (din pacate mai putin inspirat pe disc decit de obicei), este o balada pop. In timp ce, de exemplu Joc de cuvinte aminteste de un fel de "rock simfonic", sa zic...
De la o piesa la alta, este greu de gasit o incadrare in stil. La majoritatea pieselor - dar nu la toate! - apare elementul comun "jazz". Un riff, un solo de ghitara sau de clape, etc... Am fost constienti de lucrul acesta. Ni s-a parut "amuzant" sa combinam stiluri de muzica diferite pe disc. Ne-a dat chiar o senzatie de "libertate". Conforma cu ideea noastra de baza vis-a-vis de experimentarile artistice pe care le faceam atunci. (Cel putin) in muzica aveam voie sa facem "orice"...
...dar imi este greu sa spun daca "ar fi stat in picioare" la nivel european. Ceea ce pot spune este ca in vara anului 1981 cind am cintat pe litoral, intr-un restaurant rezervat turistilor englezi, am facut mare succes cu piesa Daca intr-o zi!
Englezii ne cereau sa cintam piesa de mai multe ori pe seara! Mai mult decit atit, incepusera sa fredoneze cu noi. Ei denumisera piesa "Lasa". (..."lasa tristetea care te-a cuprins"... era o parte din refren). Desi o cintam in limba romana!
|
Post Scriptum, 1981
Mircea Marcovici ("Ciulica"), Toni Kühn, Emil Zoltan ("Zoli"),
Doru Apreotesei ("Apre"), Mihai ("Misi") Farcas, Tibi Ladner |
|
Stim despre existenta unei editii LP in limba engleza a discului. Cui s-a adresat, in ce conditii a aparut, pe ce canale a fost distribuita si in ce numar de exemplare? Ati avut posibilitatea unor concerte in afara granitelor?
Varianta engleza a discului Post Scriptum a fost o incercare de a "trece granita". Nu stiu in ce masura s-a reusit. Situatia cultural-politica de atunci era de asa natura incit chiar daca discul ar fi avut succes in strainatate, iar noi am fi fost doriti in afara Romaniei, cred ca nu ni s-ar fi spus! Pur si simplu. Si evident, paradoxal. Asta nu inseamna ca asa a si fost. Sa fiu sincer nu stiu mai nimic despre "soarta" variantei in limba engleza a albumului. In schimb pot spune ca artistii erau exploatati la maximum la realizarea unui album. Eram platiti cu o suma fixa egala cu un salariu lunar modest. Si atit!!! Nici un procent la vinzarea de discuri, nimic. Si sint sigur ca toate albumele enumerate mai sus s-au vindut in cantitati mari..
Acestea fiind spuse, pot sa adaug ca cea mai mare problema a artistilor pop-rock (jazz) romani din respectiva perioada era lipsa de experienta internationala. Sint convins ca multi artisti romani ar fi putut face cariera la nivel european (sau mondial), daca ar fi existat un schimb cultural adecvat cu restul lumii. Posibilitatea de a concerta in fata unui public strain insemnind si un important pas in evolutia oricarui artist.
Eu am avut ocazia sa cint in strainatate cu Sfinx. Dar cel mai mult imi amintesc de festivalul de jazz de la Debrecen - Ungaria, unde am cintat cu Gramofon in 1979. Este o enigma cum de ni s-a "dat voie sa iesim" atunci! In orice caz, o saptamina de neuitat, in care am vazut o multime de trupe din intreaga lume. In plus, ne-am simtit si noi ca facind parte din miscarea artistica internationala. Ne-am simtit respectati si in acelasi timp inspirati de eveniment. Rezultatul concret a fost o "descatusare" de complexele si timiditatiile avute pina atunci. Fantastic! Ajunsi in tara, am cintat de 10 ori mai bine. Aveam incredere in fortele noastre, eram inspirati, relaxati... Da, era mai bine in Ungaria, Polonia, Cehoslovacia si sa nu uitam Iugoslavia - pe vremea aceea...
|
Post Scriptum live, 1981
Doru Apreotesei, Tibi Ladner, Toni Kühn,
Emil Zoltan, Misi Farcas, Mircea Marcovici
|
|
Ati cantat cu Sfinx si ati inregistrat Albumul albastru.
Da, Albumul albastru cu Sfinx, s-a nascut la un an dupa ce deja cintasem impreuna cu Mihai, Bibi si Sorin. "Trebuia" sa apara un nou album Sfinx, asa ca, in vara lui 1983, dupa ce am cintat pe litoral, am luat o luna libera, am plecat la Timisoara - unde locuiam in continuare, si am inceput sa compun. Rostul vietii, Patru anotimpuri cu tine si Cinta cu mine s-au profilat in timp record si pe fondul unui plins insistent de copil aproape nou nascut... Devenisem din nou tata la inceputul anului 1983. (Prima data in 1980).
Din nou, la Bucuresti. Citeva repetitii si apoi imprimarile la Electrecord. Trebuie spus ca noua formula Sfinx demarase greu. A durat un pic pina "ne-am simtit" unii pe altii. De aceea, spectacolele de la inceputul colaborarii au fost destul de neconvingatoare. Dar, in special odata cu noul repertoriu, am inceput sa cintam din ce in ce mai bine. Foarte multe concerte din perioada: 1983(84)-1985 au fost la inaltime. Acesta este discul pe care as fi dorit sa-l facem in alte conditii: Imediat dupa imprimare am facut un turneu cu noul material. O luna mai tirziu, piesele "se asezasera", prinsesera forma finala, etc... Dar, din pacate, inregistrarile erau deja facute...
Evident, ar fi fost mult mai reprezentativ daca am fi imprimat albumul dupa turneu. In plus, sound-ul Sfinx era mai bun live decit cel reusit de noi pe disc, ceea ce face ca albumul sa nu arate cu adevarat valoarea de atunci a trupei, cred eu... Chiar si asa, consider discul Sfinx ca fiind unul reusit. Sint multumit de aportul meu la disc. Atit compozitional cit si interpretativ.
|
 Sfinx 1982
Sorin Chifiriuc, Mihai ("Misu") Cernea, Doru Apreotesei, Bibi Ionescu |
|
Incercati o caracterizare dupa criterii artistice a membrilor Post Scriptum. Particularitati si numitor comun. Avem vreo sansa de a va revedea impreuna pe o scena?
Cum am mai mentionat, important pentru Post Scriptum a fost trasatura artistica generala la TOTI membrii trupei si anume aceea de a intelege si aplica "libertatea de exprimare" in muzica. Nu am avut niciodata probleme sa experimentam, sa facem lucrurile "altfel". Dimpotriva! Eram diferiti, dar in acelasi timp ne completam unul pe celalalt. De asemeni, ne-a legat si ne leaga in continuare o prietenie deosebita!
In acest an am fost invitat la festivalul de jazz de la Garana. Am acceptat invitatia in mare masura pentru ca am vrut sa omagiez amintirea celor doi componenti Post Scriptum care nu mai sint in viata: Mircea Marcovici "Ciulica" si Emil Zoltan "Zoli". De asemeni, Adrian Malin Dragut, unul din realizatorii copertei albumului Post Scriptum.
In plus, vara aceasta, s-au implinit 20 de ani de cind am parasit tara si m-am stabilit la Stockholm. Initial, urma sa cint cu o trupa suedeza. Ulterior, am fost nevoit sa gasesc - in graba - o alta solutie. Lucrurile s-au terminat cu bine, iar pe scena am fost in cele din urma (alaturi de alti invitati), 3 membrii Post Scriptum!: Subsemnatul, Mihai Farcas si Toni Kühn. Acest lucru m-a stimulat si planuiesc o eventuala reactualizare a trupei, in varianta jazz-rock si cu focus pe festivaluri de jazz. Dar "sansa" de a ne revedea pe scena, depinde mai mult de organizatorii de spectacole din Romania.
Pot sa spun cu oarecare dezamagire ca in ultimii 20 de ani (pina la Garana 2005), nu am fost invitat (invitati) nici macar o data la vreun eveniment artistic in tara! Cu toate ca la fiecare din putinele mele vizite (1991, 1993, 1998, 2004) mi-am aratat interesul de a mai veni sa cint in Romania. Ma refer la o invitatie "profesionala": in conditii decente, in care sa se arate respect fata de artist si realizarile sale. Gasesc "pasivitatea" organizatorilor de neinteles si "anormala". Sper ca lucurile sa se schimbe si sa ne mai putem intilni cu publicul roman... Mai ales ca in ultimii ani au inceput sa existe si fonduri pentru asta!
Totusi, am mai participat la viata muzicala romaneasca si dupa 1985 (respectiv 1990, dupa revolutie...). Printre altele, as enumera: Aniversarea 20 de ani Pro Musica din decembrie 1993. A fost o intilnire excelenta intre fosti prieteni si colegi de trupa. Ma bucur ca s-a realizat.
Participarea la albumul: Undeva in Europa al lui Ilie Stepan in anul 1998. In vara anului 2004, la Bucuresti, am colaborat din nou cu Mircea Baniciu. De data asta la o emisiune in direct la televizune. Am recintat live, spontan, din piesele de pe "Discul galben". O saptamina mai tirziu, la Timisoara, un spectacol (jam-session) alaturi de fosti colegi de trupa si alti prieteni, printre care: Toni Kühn (Post Scriptum), Bela Kamocsa (Gramofon), Lica Dolga (Amicii si Pro Musica), Johnny si Sascha Bota. Aceste evenimente au avut insa loc datorita faptului ca eu ma aflam in Romania in vizita!...
Anul acesta, dupa cum am mentionat, am fost invitat pentru prima oara in mod oficial in Romania si am participat la "Garana 2005". Pe linga cei mentionati anterior, am mai cintat si alaturi de citiva membrii ai tinerei trupe timisorene jazz-rock Mindchange si alaturi de saxofonistul suedez David Wilczewsky. Doua saptamini mai tirziu, la Timisoara, am avut din nou un spectacol jam-session la care au participat, pe linga prietenii din 2004, si alti instrumentisti cu care am mai cintat pe vremuri: Bujor Hariga, Doru (Eugen), Iosif (Pro Musica), si citiva muzicieni mai tineri printre care: Horia Crisovan, Victor Miclaus, Mirela Iacob s.a.
Am mai avut si colaborari din Suedia, de exemplu cu grupul Partizan.
|
 Toni Kühn, Doru Apreotesei, Lica Dolga
Garana Jazz Festival 2005 |
|
Va rugam sa ne prezentati activitatea dumneavoastra muzicala din strainatate. Descrieti mediile in care activati si care este tipul de productie artistica spre care v-ati indreptat?
De-a lungul celor foarte multi ani de cind m-am stabilit in Suedia s-au intimplat multe lucruri. Inclusiv pe plan profesional/muzical. Asemanator cu ceea ce am facut in Romania este faptul ca am "oscilat" intre genuri muzicale diferite. Nu din lipsa de discernamint ci din curiozitate! De ex., in primii ani, am fost fascinat de sound-ul special din muzica pop-rock datorat programarilor tot mai numeroase si mai sofisticate. Am dorit foarte mult sa ajung la un astfel de sound si ceea ce a urmat a fost un lung timp dedicat experimentarilor si invatarii unui - de fapt - nou fel de a face muzica. In plus, in incercarile mele de a intra in anturajul muzicieniilor de studio, m-am lovit mai mereu de intrebari legate de abilitatile mele tehnice mai mult decit de cele de instrumentist. Toate acestea au facut ca - si in ziua de astazi - sa combin munca de studio cu activitatea "live".
In ultimii ani, am cintat jazz, rock, pop, etc...si am aranjat, imprimat si produs in aceleasi stiluri de muzica impreuna cu diversi artisti. Colaborez cu studioul "Jinglebeat" din Stockholm profilat in special pe productii multimedia si lucrez si in propriul meu studio: "DoRuMi". De asemeni, cind este cazul, colaborez si cu alte studiouri.
In mod special as vrea sa mentionez colaborarea din ultimii ani cu excelentul compozitor si om de muzica Vasile Sirli! Ne-am reintilnit pentru prima data dupa ce amindoi parasisem Romania, in 1990 la Paris. Din pacate nu am tinut o legatura foarte strinsa, in mare masura datorita distantei... Dar in 2001 am reluat legatura si - datorita si noii tehnologi digitale - am inceput o colaborare care s-a dovedit a fi foarte fructuoasa. Este vorba de fapt de continuarea unei colaborari care incepuse deja in Romania in anii '80!
Dintre "proiectele mele" as putea sa mentionez: Pentru o scurta perioada, trupa "jazz-rock": P.S. band. O "prelungire" a ideei Post Scriptum (jazz-rock). Impreuna cu muzicieni suedezi. Trupa de rock alternativ The Mess Doctors. Impreuna cu Razvan Moldovan, Ion Olteanu si diversi alti muzicieni suedezi. Albumele solo in stil "new age". (Mai multe din piesele de pe aceste albume au fost folosite ca muzica de film).
|
22 septembrie 2005, Stockholm,
Live alaturi de Wasa Express
(invitat impreuna cu Ion Olteanu)
2003, in studio, Doru Apreotesei si Vasile Sirli |
|
Ce anume v-a orientat spre aceasta forma de muzica descrisa generic prin termenul “New Age”? Ne puteti aminti cateva modele artistice in acest sens?
Ma ocup de MUZICA "new age". Nu am aprofundat niciodata fenomenul ("miscarea") "new age". Cred insa in influienta (pozitiva) a muzicii asupra corpului (spiritului) omenesc. Dar pentru mine a face un astfel de gen de muzica este mai mult o forma (in plus) de a-mi satisface necesitatea de a fi creativ. De altfel, eu am facut muzica instrumentala de cind ma stiu....
Ultimul disc, Piano dreams (licentiat in Asia sub numele Deep blue) este rezultatul unor improvizatii de pian! Cea mai mare parte a albumlui este produsa pe baza acestor improvizatii pe care am avut grija sa le inregistrez in conditii foarte bune. Am avut acest gind de multa vreme. Inca de la virsta de 12-13 ani, cind veneam de la scoala, aruncam "ghiozdanul" si cintam ore in sir la pian, am realizat si regretat ca foarte multe momente unice se pierdusera "pentru totdeauna"... Mai apoi, in procesul de compozitie (inclusiv piesele pentru Post Scriptum sau Sfinx, de exemplu), foloseam un casetofon cu care imprimam "tot ceea ce-mi trecea prin minte"... Dupa aceea, reascultam, alegeam ideeile care mi se pareau interesante si le dezvoltam pina cind ajungeam la un rezultat final satisfacator.
Cu Piano dreams am mers si mai departe. Improvizatiile sint complet "nealterate"! One (and the first) take, only! Datorita stilului foarte melodios de muzica, am putut sa-mi reamintesc si sa repet anumite teme de-a lungul improvizatiilor, astfel incit de multe ori piesele suna in mod paradoxal ca fiind foarte "elaborate". Acest lucru a fost posibil, evident, si datorita tehnologiei digitale. Pare mai simplu decit a fost in realitate... Trebuie sa marturisesc ca am pastrat doar o mica parte din cele cintate. Ceea ce am ales contine insa - cred eu - acea incarcatura emotionala unica, aparte, specifica doar momentului creatiei... Un pic mai nostim este ca acuma sint nevoit sa... invat piesele, datorita unei cerinte din ce in ce mai ridicate de a cinta live materialul de pe disc... Evident, voi improviza in mare parte si live...
Mergind pe aceasta idee, am mai realizat anul acesta materialul pentru un eventual nou album: My fingerprints. Aici am cintat "faze" mai diverse. De la teme cu influente clasice, la jazz, etc... Mai dinamic si complex decit Piano dreams, dar - se pare - mai greu de... ascultat. Inca nu sint foarte hotarit daca am "sa-i dau drumul". Daca "da", va trebui probabil sa gasesc o casa de productie cu alt profil. Vom vedea...
|
 Doru - Piano dreams/Deep blue,
Theta Music, Jingo Music (2004)  Doru Apreotesei - Panpipe dreams,
Theta Music (1997) Wellness Music (2001)
|
|
Ce parere aveti despre Cubase? Poate preferati Vegas-ul sau Sound Forge-ul?
Prefer Pro Tools si Logic Pro - Mac - OSX cu care si lucrez de obicei. De asemeni folosesc pentru compozitie - productie muzicala si alte programe PC: Acid, Live, Reason, etc.
Care a fost grupul care va marcat tineretea?
The Beatles.
Dar un album important pentru dumneavoastra?
"8:30" - Weather Report - 1979. Fara comentarii... Trebuie doar ascultat.
Am dori sa cunoastem opinia dumneavoastra despre evolutia muzicii rock. Care credeti ca sunt directiile si coordonatele pe care va evolua rock-ul in urmatorii ani?
Nu sint critic muzical. Desigur, imi mai spun parerea despre muzica in discutii cu prietenii, la o bere. Sa incerc, totusi: In ziua de azi sint mult mai multe ramificatii in acest gen de muzica. Evolutia rock cred ca s-a... repetat. De la o muzica cu implicatii politice la rock-ul de divertisment si... inapoi. Concomitent, de asemenea, desigur. Personal, mi-au placut trupe diferite din motive diferite. Cred ca ultima trupa rock care mi-a transmis ceva desoebit a fost Nirvana. Atitudine "cu carul". Dar si muzica. Piesele. Nuantele, dinamica. Imi place in continuare Rolling Stones... In orice caz, exista o tendinta clara de a "repeta" muzica rock. Si cred ca va fi imposibil sa fie altfel in viitor. Cei care vor reusi... vor face alt gen de muzica, banuiesc.
|
2003, in Cosmos Studio, Stockholm |
|
Numiti, va rugam, trei albume romanesti care credeti ca merita ascultate cu prioritate de noile generatii.
Post Scriptum, Sfinx, Mircea Baniciu...
Povestiti-ne o “faza” la care ati fost martor direct in calitate de muzician?
La Timisoara, dar nu numai, circula destul de multe comentarii facute de Ilie Stepan, de-a lungul anilor... Extrem de spirituale si spontane! Imi amintesc de o intimplare care a avut loc cu prilejul comemorarii: Pro Musica - 12 Ani, la inceputul anului 1985, la scurt timp inainte de plecarea mea din tara. Se montau decoruri la Casa Tineretului. Pe scena, urcat pe o scara inalta, cineva incerca sa agate un element de decor, cind la o miscare gresita, marea cortina din spatele scenei a inceput sa se clatine vehement. Portretul nelipsit al lui Ceausescu, incepuse sa se miste amenintator si lumea a ramas - pentru citeva lungi secunde - incremenita. Cind lucrurile s-au linistit, in tacerea lasata, l-am auzit pe Ilie soptind: "Se clatina, dar nu cade"!
Interviu de Mihai Plamadeala, Horia Diaconescu si Ioan Cora
Septembrie 2005 |
 Portret, 2005 |
My Great Web page
Alte interviuri
|
| |
|
| 18 Mai 2009
|
Interviu cu Adrian Enescu de Mihai Plamadeala |
 |
| 01 Aprilie 2009
|
Interviu cu Nancy Brandes (Rosu si Negru) de Mihai Plamadeala |
|
| 22 Ianuarie 2009
|
Interviu - Calin Torsan de Mihai Plamadeala |
|
| 01 Aprilie 2008
|
Interviu cu Mircea Bujoreanu (Marchizu') de Mihai Plamadeala |
|
| 22 Noiembrie 2007
|
Interviu cu Liviu Hoisan (Tectonic, Comandorul Hoisan, Gruparea Industriala) de Mihai Plamadeala |
|
| 12 Noiembrie 2006
|
Interviu cu Eugen Nutescu (chitara, voce - KUMM) de Mihai Plamadeala |
|
| 07 August 2006
|
Interviu cu Nicu Tarna - voce Gândul Mâţei de Mihai Plamadeala si Natalia Ardelean |
|
| 17 Iulie 2006
|
Interviu cu Harry Tavitian de Mihai Plamadeala |
|
| 19 Iunie 2006
|
Interview with Tilo Wolff (Lacrimosa, Snakeskin) de Horia Diaconescu si Ioan Cora  |
|
| 12 Iunie 2006
|
The Island: Interviu cu Alexander Balanescu si Ada Milea de Mihai Plamadeala |
|
| 28 Mai 2006
|
Interviu cu Horea Crisovan - chitarist in Blazzaj, Bio (ex Neurotica) de Mihai Plamadeala si Horia Diaconescu |
|
| 20 Martie 2006
|
Interviu cu Adrian Tanase - Tapinarii de Mihai Plamadeala si Adina Zorzini |
|
| 06 Februarie 2006
|
Interviu cu Mihnea Blidariu - voce Luna Amara de Mihai Plamadeala, Horia Diaconescu |
|
| 16 Ianuarie 2006
|
Interview with Jean-Luc Ponty de Mihai Plamadeala, Horia Diaconescu, Ioan Cora |
|
| 12 Decembrie 2005
|
Interviu cu Dimitrie Cadere (Entuziastii) de Mihai Plamadeala, Horia Diaconescu, Ioan Cora |
|
| 30 Noiembrie 2005
|
Interview with Tarja Turunen (ex Nightwish) de Horia Diaconescu, Ioan Cora, Mihai Plamadeala |
|
| 14 Noiembrie 2005
|
Interview with Klaus Schulze de Horia Diaconescu |
|
| 16 Octombrie 2005
|
Interview with Holger Czukay - CAN de Horia Diaconescu si Ioan Cora |
|
| 03 Octombrie 2005
|
Interviu cu Mircea Florian de Mihai Plamadeala si Horia Diaconescu |
|
| 02 Septembrie 2005
|
Interviu cu Toth Gabor - manager Moby Dick de Horia Diaconescu |
|
| 11 Iulie 2005
|
Interviu cu Cristian Madolciu - voce F.F.N. de Mihai Plamadeala, Ioan Cora, Horia Diaconescu |
|
| 21 Martie 2005
|
Interviu cu George Patranoiu - chitara Taxi de Mihai Plamadeala, Ioan Cora, Horia Diaconescu |
|
| 18 Februarie 2005
|
Interview with Fernando Ribeiro - the voice of Moonspell de Horia Diaconescu |
|
| 31 Ianuarie 2005
|
Interviu cu Dan Stanescu (ex Quartz, Ora exacta) de Mihai Plamadeala, Ioan Cora, Horia Diaconescu |
|
| 10 Ianuarie 2005
|
Interviu cu Aurelian Dinca - chitara Trooper de Mihai Plamadeala, Ioan Cora, Horia Diaconescu |
|
| 29 Noiembrie 2004
|
A short interview with Danny Cavanagh (Anathema) de Horia Diaconescu |
|
|
|
