"Blazzaj s-a nascut undeva pe drum, intre Timisoara si Bucuresti. 
 CFR-ul nu ne-a nimicit!”

Horea Crisovan este cunoscut si apreciat ca session-musician in diverse formule rock, jazz si pop, dar mai ales in calitate de chitarist si compozitor al, probabil, celei mai valoroase trupe de club actuale. Blazzaj se recomanda printr-o combinatie inedita de funk, jazz si rock sustinuta de umor, rafinament si o coeziune instrumentala impecabila. Pachetul de suflatori (trompeta, flaut) impreuna cu duetul de voci - Octavian Horvath si Cristina Paduraru - individualizeaza formatia in peisajul muzicii autohtone. Publicul tanar din diverse orase ale tarii nu a intarziat sa isi manifeste sustinerea inca de la debutul trupei. Astfel ca, in scena muzicala romaneasca din anul 2006, fiecare concert Blazzaj este un adevarat eveniment. 

Horea Crisovan a avut amabilitatea sa ne acorde acest interviu. Va invitam sa aflati daca... "Blazzaj şade-n peisaj"!

Descarca inregistrarea video (format wmv)

01. a. Primul punct din planul discutiei noastre, surprinzator, nu este zodia ta. Te rugam in schimb sa comentezi peisajul muzical actual international.

          Am trait o perioada groaznica intre ’96 si 2000. Se ieftinisera chitarile. Spre groaza mea vedeam Gibson Les Paul Standard sau Fender Strato 1992, la 1000 Deutsche Mark. Am ramas masca, nevenindu-mi sa cred: chitari care costasera anterior 3000 de dolari… A fost inceputul unui horror al playbackului, in care o multime de geniali cu microfoane de gips sau “celulare” trageau de chitari inspirati dupa coregrafii fanteziste. 
          Vreau sa-mi anunt pe calea asta prietenii familiarizati cu playbackul & gastile imaginare “de spate” ca aceasta era este over. In lume totul s-a schimbat. Gibsonurile-s de trei ori mai scumpe decat inainte, iar chitaristii care au rezistat, elefantii indrumati de anonimi  catre mormantul lor, undeva in jungla, au revenit in atentie si fac treaba faina. (rade) Peisajul muzical s-a remodelat extraordinar de tare dupa 2000. Deci chitara revine puternic pe firmament. Cred ca schimbarea este in favoarea muzicii de trupa, a celor care folosesc temeinic instrumentele.

b. Si in favoarea calitatii?

          Nu stiu daca, neaparat. Avem in fata o psihologie - trust, de firme mari. Sunt total impotriva trusturilor muzicale si de orice fel. Ca muzician am tot ce vreau (n.a. – versuri din Blazzaj) in varianta custom, respectiv doua chitari facute la comanda, una de un lutier din Germania, Siggi Braun, alta de unul italian, Manne. Evit firme(le) “mari”.
          Nu pot vorbi despre o crestere a calitatii pe plan international, unde a existat intotdeauna un anumit standard. La noi in tara s-a inrergistrat totusi o crestere. Se dezvolta peisajul muzicienilor profesionisti, care sunt in stare sa acompanieze un vocalist la fel de bine ca si cei de dincolo. Spre exemplu… am ramas traznit cand am vazut Mandinga live. Muzica lor nu ma face sa tresar, dar sunt extrem de profesionisti. O trupa ca Mandinga ar putea acompania de la Loredana Groza pana la George Michael. 

"Elefantii fac treaba faina!"

02. a. Te rugam sa faci o prezentare a ta dupa criteriul preferintelor muzicale.

          Sunt fan Rammstein, inca de cand am ascultat demoul Herzeleid in 1995. Acum… imi place ultimul Killswitch Engage, Steely Dan, Tower of Power. Din pop imi place Madonna. Peter Gabriel ma rupe in doua. Astept Pink Floyd - turneu mondial. Si Maroon 5 imi plac, mai nou.
          Apropiat de jazz: Herbalizer. Un fel de hip-hop combinat cu jazz. Apoi sunt in primul rand trupele marilor muzicieni, cum e Chick Corea Electric Band. Pentru mine, chitaristul numarul 1 este Greg Howe. Am corespondat un an de zile si urma sa ne vedem la Musik Messe. Numai ca n-a venit el, ci Michael Angelo (o poveste mai lunga pe care n-o spun acum). Imi plac insa o gramada de chitaristi.

b. Ce ne poti spune despre experienta Frankfurt Musik Messe?

          Am participat recent la Frankfurt Musik Messe, unul din cele mai mari targuri de muzica din lume. Nu mi-a venit sa cred ce am vazut pe acolo. M-am pozat cu Ian Paice de la Purple. I-am vazut pe Jeff Berlin si TM Stevens. Am  cantat pentru un lutier foarte bun, Siggi Braun (cel care mi-a si facut chitara), pe care il reprezint in momentul de fata. Sunt unul dintre putinii artisti romani cu numele pe o chitara, alaturi de cativa bucuresteni care si-au facut instrumentele la Grosmann.
          Reprezint asadar Siggi Braun Fine Young Guitars. Dar nu sunt endorser. Pentru asa ceva este nevoie o investitie financiara solida in cumpararea instrumentelor. Sunt artistul lui, alaturi de alti cativa care il reprezinta in Europa: Victor Smolski de la Rage, Alex Beyrodt de la Sinner si Silent Force, apoi Michael Brettner… Sorin Badin etc. Smolski are niste inregistrari excelente pe CD-urile lui Siggi. Ne-am adunat toti la Frankfurter Messe si am cantat impreuna. Ce poate fi mai frumos decat sa canti la cel mai mare targ de muzica din Europa?

03. a. Vorbeste-ne despre contextul in care s-a nascut Blazzaj. 

          Initial, in 1997, o parte din viitorii muzicieni ai Blazzaj-ului faceau parte dintr-o gasca timisoreana de funk. Funk curat, spre zona James Brown, cu pachet de suflatori - saxofon, trompeta etc. S-a chemat Funkin’ Le Free. Eu dadeam ultimele concerte (de elefant) cu Neurotica. S-a format rapid o noua echipa al carei initiator a fost Edi Neumann, compozitorul a 90% din material. Am pornit cu acelasi producator al Neuroticii, Alex Perin din Freiburg. Numele s-a ales prin vot… alte variante fusesera Acum, Jazz Banat etc. Ca sinapsa, am creat ulterior un grup botezat Acum, pentru a participa la trei editii Garana Jazz. 
          Contextul era favorabil. Perin fusese chitarist prin Rosu si Negru; a fost si la Pro Musica putin si stia despre ce este vorba in propozitie. A produs primul disc Blazzaj in stilul lui miserupist (rade). Albumul, cu care si la ora actuala ma mandresc, s-a tras in trei zile... sunetul, conceptia, versurile si chiar discretia cantitativ-interpretativa i le datorez in parte lui Alex, care mi-a deschis creierul spre a nu mai fi guitar hero si a nu mai rupe corzile, inclinand balanta spre compozitie.  
          In 1999, Blazzaj avea 8-9 live-uri pe luna. Apoi, datorita lui Neumann a urmat o perioada de „patinaj artistic”, cat timp a fost el in Anglia. Un an de zile ne-a interzis sa cantam fara el, moment cand lumea a cam uitat ca existam. Neumann parasise trupa fara a prezenta nici macar o urma de interes in continuarea seriosa a capitolului. Ne-a salutat, totul era OK… “cand o sa ma imbogatesc, o sa va sun” si asta a fost tot. 
          In acea perioada Blazzaj l-a acompaniat de A. G. Weinberger. Minus Tavi Horvath, vocalul, care nu era necesar. Am avut un contract de un an cu A.G., care ne-a lasat dupa sase luni, plecand in State. La intoarcere a cantat cu alti oameni si noi am revenit la ideea de Blazzaj. A fost o intarziere de doi ani a procesului firesc de dezvoltare a acestei gasti.

b. Cum v-a receptat publicul la primele concerte, plecand de la ideea ca inainte de Blazzaj  nu existase nimic asemanator in tara?

          Warm-up-ul a fost in Timisoara, la doua trei cluburi. Am impresia ca am deschis The Note. La Bucuresti am avut insa primul concert oficial dupa cateva luni de existenta. Apoi am (re)venit des. Am fost receptati ca trupa din Timisoara si fiind sinceri, publicul ne-a perceput exact asa cum suntem noi. Pot sa zic ca trupa s-a format pe undeva pe drumul intre Timisoara si Bucuresti. CFR-ul nu ne-a nimicit. (rade)
          Pe atunci, cluburile isi faceau reclama si prin trupele care concertau in ele. A fost un moment in care Baba Novac a cantat in Bucuresti iar pe afis a fost marcat in paranteza „stil Blazzaj”. A fost foarte faina chestia.  Suntem prieteni prieteni cu Baba Novac. si cu Mara. Ea a fost una din persoanele datorita careia Blazzaj a urcat o treapta. Ne-am dat seama ca avem nevoie de o voce feminina. Si in cele din urma a aparut Cristina.


 

Brainstorming Blazzaj

04. a. Exista voci care sustin ca acceptarea Blazzaj-ului de catre Bucuresti a fost intr-o puternica relatie cu Edi Neumann, cunoscut din mediie jazz (Jazz Unit). Cum comentezi?

          Desigur. A fost normal. Era renumele lui Edi care ne-a facilitat accesul in mediile jazz-istice din Bucuresti. Numai ca Blazzaj nu canta jazz.

b. Consideri ca pe “Macadam” pluteste inca  spiritul lui Edi?

          Da si nu. Doar 6 piese de acolo sunt compozitii de-ale lui. Albumul trei, care urmeaza sa apara, este in totalitate fara Edi. Chiar daca dorim o reintoarce la atmosfera primul material, o facem in linia Blazzajului actual. Nu incercam sa tinem cu dintii de ideile lui Neumann si nici sa le abandonam neaparat. Urmam feeling-ul Blazzaj si cautam sa fim noi insine.  

c. Cum vezi pozitionarea Blazzaj pe axa underground - mainstream?

          In Romania mainstreamul ne omoara. Lumea nu este constienta ca mai exista inca un fluviu, la fel de mare, pe care eu il numesc “2^nd mainstream”. Aici m-as include cu Blazzaj, apoi Kumm, Urma. Sunt trupe care chiar incep sa deseneze frumos peisajul muzical. Am vazut E.M.I.L., chiar si Omul cu Sobolani. Ei se cred mainstream, dar in nici un caz nu sunt, chiar daca prind aparitii pe Atomic. Tineti minte acest “2^nd mainstream” de care va spun acum! Se va impune mai tumultuos decat a facut-o valul precedent. Da, este o viziune optimista. (rade) 

05. a. Ce planuri are Blazzaj pentru viitorul apropiat?

          Sunt sase piese definitivate. Noul album va avea maxim 9. Mai sunt idei pe tragaci si probabil o reeditare cu vocea Cristinei pentru piese care nu ne plac asa cum sunt pe albumul doi. Le vom da adevarata valoare. Probabil vom alege Urma, produsa serios, si poate De partea ta sau Cina. 
          Discul va fi chill-out. Lounge... nu stiu... sincer habar n-am. Primul album a fost superb si intentionam sa revenim la atmosfera sa. Multi l-au considerat superior pe al doilea, dar daca vreti cu adevarat Blazzaj mergeti la primul, va spun eu! Chiar daca piesele nu au fost compuse de noi, ci de Edi. Dorim sa ne recastigam latura anti-mainstream, dadaista. Tot ceea ce compunem trece prin filtrul unor indivizi… dadaisti, cum ar fi trompetistul, Petrica Ionutescu si basistul Utu Pascu. Ei dau girul pieselor.

Horea Crisovan si Mihai Plamadeala 

b. Care este relatia voastra cu show-biz-ul. Primul album la A & A Records nu a beneficiat de promo, desi depasea calitativ cam tot ce se facuse pana in acel moment.

          Ah nu, vai de mine! Ei nu au dorit sa se implice in chestiuni “care costa”. Producerea discului, spoturile publicitare (eu lucrez in domeniu), brandul, conceptul, promo-ul. Noi am facut tot… Ei nimic, adica doar au incasat niste bani munciti. 
          Pentru impresariat Blazzaj colaboreaza de putin timp, dar nu in exclusivitate, cu Alin Voica. 

c. Ceea ce spui tu este o practica obisnuita la intreprinderile de discuri din Romania. Pentru majoritatea, realizarea unui album se rezuma la multiplicarea unei matrite si plasarea rezultatului la niste distribuitori (mai mult sau mai putin eficienti). Cand se incearca niste rudimente de promo, acestea esueaza in mainile unor persoane in principiu diletante.

          Viata companiilor de discuri romanesti e o mare necunoscuta… si pentru mine, si pentru altii si cu siguranta si pentru ei insisi. 
          Cu Blazzaj vom semna insa cu un label, dar nu dorim o extindere mainstream, cel putin nu in conditiile show-biz-ului din Romania. Daca am avea o propunere serioasa de la niste profesionisti am ajunge si in mainstream. Eu am o vorba… “studiez pentru mine si cant pentru ceilalti”. 

d. Ce triggeri de marketing ai folosi in promovarea produsului artistic Blazzaj?

          Nu m-as hotari acum la concept, pentru ca nu as avea incredere ca mi s-ar pune in aplicare ideile. Doar niste oameni deschisi, Macondo Music de exemplu ar realiza asa ceva. 

Alaturi de Horia Diaconescu, in timpul interviului

Blazzaj Blazzaj sade-n peisaj
Pe un drum arid piatra de marcaj
E curtea suprema de-aruncat la canal
Ce-i banal, nemernic, becisnic si brutal
Blazzaj Blazzaj Ruliu si tangaj
Inot, survolaj, valuri, siaj

06. a. Te rugam sa comentezi peisajul muzical timisorean. Ce trupe consideri ca merita sa citezi intr-o insiruire?

          Pe Phoenix nu i-am prins, fiind nascut in 1973. Dar inainte de ’90, Progresiv TM si Pro Musica. De altfel, eu cant cu Ilie Stepan. Apoi Abra, excelenti... si cu ei am tras un disc. 
          Survolaj au fost primii dupa ‘90. Nu am prea inteles ce se intampla in formula aceea, asa ca nu zic mai mult. O gasca de ciudati.          
          Neurotica. A scris istorie.
          Pe Cont Propriu, trupa fostului nostru basist. Buni.
          Apoi Cargo care a trezit toata tara. Pe noi nu ne-a emotionat, dar au ridicat tara in picioare la un moment dat, si (am) tot respectul pentru asta. Cu Leo Iorga au mers bine, iar cu Kempes au spart gura targului. Si de Igrisan imi place foarte mult. Eu ar fi trebuit sa fiu in Cargo. Pe vreme aceea, Neurotica era insa prioritate principala pentru mine. 
          Quo Vadis. Power-blues. Imi plac. Boooogiee bluessss!
          Implant Pentru Refuz, o trupa tare de tot. Colaborez cu Vita si cu Freaky. Sunt niste oameni minunati si canta bine.
          O noua trupa este Crossroads - radical din Survolaj. Astia da. Survolaj nu, dar Crossroads da. Cam aceeasi membri, dar au evoluat.
          Mai este si Amala.
          Ah… era sa uit… BIO este noua mea trupa de ROOOCK. Stati sa vedeti de unde sare iepurele. Aveti putina rabdare… 

b. Exista opinia generala cum ca anii ‘90 nu au lasat nimic in urma in rock-ul hard din Romania. Ce trupe consideri ca ar merita recuperate, sau daca nu, atunci ce anume a fost relevant pentru acea perioada (eventual in bine). 

          Altar. Neurotica. Ultimatum. Alte trupe nu-mi amintesc, desi erau destule. Ar mai fi Cardinal, trupa cu care am cantat inainte de Neurotica. Ne bate gandul sa ne reunim pentru un disc. 

Alaturi de Mihai Plamadeala, in timpul interviului

c. Te rog sa ne spui cateva cuvinte despre Neurotica! 
          
          Primul disc, din ’94, a fost emulatie de thrash dupa Megadeth & Co. Cica vinilul suna bine si acum. L-au ascultat cativa prieteni, eu nu-l mai am. Sunt totusi unele piese bune, pe care intentionez sa le refac cu Bio. 
          Cu Neurotica am atins un varf in ‘97, cu albumul Bio (rade). A fost un moment extraordinar, am avut 60 – 70 de concerte pe an, am fost in Austria, Ungaria si Germania. Am aparut si la RTL in emisiunea “Bitte lachen”. 

d. Ati scos si sapca Bio! Iar in pozele promo era mult celofan.

          Da! (rade) George si Marius Vintila purtau sapca Bio pe atunci. Pozele „industrial” ni le-a facut fotograful Brice Fleautiaux de la France International, care acum a murit, din pacate, printr-un front din Africa... cred.           
          In Neurotica nu ne-am mai inteles pe plan muzical. Mitza Breazu venise din Germania cu idei de Oasis. Pentru el Smashing Pumpkins erau thrash. Iar eu cu tobarul ascultam siderati Rammstein. Nu a mai functionat coeziunea. In ‘99 ne-am intalnit sa spargem grupul. Venise vremea jazz-ului alb. (rade).

e. Te rugam sa prezinti proiectul tau de rock cititorilor Muzici si Faze!

          Se numeste Bio si eu compun 70% din material. Acolo se gaseste mult din substanta pe care mi-am cernit-o si mi-am mirosit-o. Vom realiza albumul cu propriile noastre mijloace, ne este groaza sa semnam cu vreo casa de discuri. Va fi difuzat exclusiv pe net. Este un “all star game”. Fostul chitarist din Neurotica – Horea Crisovan, sunt eu, este Freaky din Implant Pentru Refuz la chitara, basistul Pista Czifrak din Quo Vadis si este un vocalist care a cantat mult in Budapesta in World Future Society, Gabi Szorad. La tobe canta Florin Cvasa (Flocea).

Neurotica - "Alles klar!"

07. a. Te rugam sa raspunzi rapid la urmatorul chestionar! 

          Progresiv TM sau Pro Musica?
          Pro Musica

          Abra sau Kumm?
          (pauza)... Abra

          Slang sau Baba Novac?
          Slangobaba 

          Victor Wooten sau Pat Metheny?
          Ha ha ha... Pat Metheny!

          Frank Zappa sau Jeff Beck?
          Ohhh… Doamne! JEFF BECK!!!! Jeff Beck RULZ!!! 
          E taticul tuturor. Get real!

          Timisoara sau Bucuresti?
          Timisoara (rade)…

          Iris sau Holograf?
          (pauza….) Holograf

          Holograf sau Proconsul?
          Pronconsul

          Luna Amara sau OCS? 
          Luna Amara de departe. Hmm... Luna Amara sau OCS? 
          OK… Implant Pentru Refuz atunci! 

          Parazitii sau BUG Mafia?
          Parazitii. Si apropos de intrebare, consider ca cea mai tare voce de Hip Hop din tara este a unui timisorean pe care il cheama Tudor si a cantat in Mobstarzz - Tudor (T1). 


b. Ca joc intelectual, cu ce muzicieni ai colabora intr-o trupa ideala? Te rugam sa nu refaci Bio sau Blazzaj.

          E tare jocul asta! Il joc zilnic. Ma trezesc in fiecare dimineata si vreau sa cant altceva. Hai sa o luam pe genuri.
          Fusion Jazz: Tavi Scurtu la tobe. Din Timisoara. Am cantat cu el la Funky Growl si Acum. Canta in BAU, Brigada Artistica Urbana. La bas Kiba Daci, a fost la Vintila. Raul Kusak cu clapa… ca e senil (rade). Mi-e drag. Cristina Paduraru clar cu vocea. Si bineinteles flaut. La percutie as lua doi oameni - pe Aristides Panaitescu din Allegria si Emil de la Holograf.
          De jazz. Toni Kűhn la Chitara. Liviu Butoi la saxofon si clarinet. Doru Apreotesei la clape. Si ca sa ma scape de armoniile de jazz… Toni Kűhn si la bass uneori si la clape si de ce nu la voce. Haha! Tobe tot cu Tavi sau cu Vasile Dolga de la Pro Musica. Si cam atata. 
          A treia trupa… de pop. Naşu din Sistem la toba. Victor Miclauş la bas, care a cantat cu regretata Laura, si e timisorean de-al nostru. Nu cunosc nici un clapar bun de pop din tara. Ba daaaa! Pe Robert Anghelescu de la Proconsul. S-au as lua pe cineva de la trupa de jazz… Atunci tot Doru Apreotesei. Si la voce l-as lua pe Bodo de la Proconsul.  Defapt cred ca daca as vrea sa cant pop as vrea sa cant cu Proconsul sa fac terţe cu Dragos.

O alegere dificila

Muzici... Faze!