Voices Of Silence au avut sansa de a se exprima muzical in conditii tehnice excelente, in fata unui numeros public “de specialitate” destul de greu de prins de catre o trupa underground. Se poate spune ca cei sase clujeni si-au onorat prezenta pe afis printr-o prestatie ce a multumit sala. Vocalul Andrei Varga a prins o zi buna in fata unui public bucurestean care l-a apreciat pe masura, conducandu-si “echipa” spre unul dintre cele mai importante momente ale lor de pana acum. Basul lui Zoltan Esztergar “si-a facut datoria”, iar Francisc Ercsey (claviaturi) a completat inspirat cele doua chitari ale formatiei.

Din punctul de vedere al reactiei audientei, “Vocile Tacerii” s-au bucurat de acelasi suport de simpatie ca mult mai vechea si cunoscuta trupa oradeana Celelalte Cuvinte. Calin Pop & co. a(u) optat pentru playlist-ul obisnuit (din ultimii ani), diversificat prin doua piese recente, de nivelul celor de pe albumul New Old Stock.

Publicul  a fost la inaltime, demonstrand spirit pozitiv, civilizatie si un bun nivel de cunoastere / intelegere a fenomenului rock. Singurul factor ce a tradat sorgintea sa balcanica a fost poate gradul prea ridicat de acceptare a lucrurilor venite dinspre si de pe scena. Aparitia celor de la Lake of Tears pur si simplu a electrizat atmosfera. 

Putin cunoscuti pe plan european, Lake of Tears sunt o formatie apreciata neobisnuit de mult in Romania. Probabil datorita promovarii constante a trupei pe canalele rock autohtone in ultimii 10 ani (radio, tv, reviste). La conferinta de presa, leaderul lot-ului, Daniel Brennare, a amintit ca cel mai numeros si calduros public l-au intalnit la un concert din Moscova. Dupa seara de la Sala Agronomia, a marturisit ca audienta romana va deveni etalon pentru ei. Meritul organizatorului este de a se fi sincronizat cu pulsul publicului si de a-i fi oferit ceea ce acesta dorea (si astepta). Desi „gotic”-ul s-a gasit in topul preferintelor rockerilor romani ani buni de zile, formatii de gen au fost invitate numai recent, in evenimente foarte bine primite (Nightwish, Anathema bros., Moonspell, Therion). Este de asteptat ca eventuale showuri ale unor grupuri precum Amorphis, Lacrimosa, Tiamat, My Dying Bride, Theatre of Tragedy sau chiar Crematory sa suscite interes cel putin la fel de mare precum in cazul Lake of Tears. Asteptam ca organizatori pragmatici sa inmulteasca oferta concertistica si in consecinta sa ridice nivelul asteptarilor.

Showul Lake of Tears s-a bazat pe o selectiune acoperind zece ani de activitate discografica (1994 – 2004). Vizibil emotionati, membrii trupei au gasit in publicul roman receptorul ideal al unor piese precum Boogie bubble, Pagan wish, The greymen, Return of the ravens, Devil’s diner sau Headstones, depasind cu aproape jumatate de ora setul standard de 80 de minute. Marea parte a pieselor au fost cantate la unison alaturi de fani, care, cunoscandu-le versurile, i-au surprins pe suedezi. A fost cel mai amplu concert Lake of Tears, in conditiile in care formatia nu are prea des ocazia de a evolua ca headliner.

In absenta fondurilor pentru aducerea marilor trupe in Romania, viitorul apropiat apartine celor care vor organiza evenimente la cote profesioniste, cu formatii de cerc doi, alese in relatie cu capacitatea de receptare a publicului autohton.