Institutul Goethe a prilejuit sambata, 25.03.2006,  intalnirea publicului bucurestean cu formatia germana Von Spar. Initiativa se inscrie intr-un proiect cultural mai larg, de prezentare in exterior a Germaniei asa cum este perceputa la fata locului, de cetatenii sai. Locatia aleasa pentru acest eveniment a fost Club A-ul. Se poate spune ca pentru o ora, cat a durat concertul, in sala domnea o atmosfera nu foarte indepartata de cea de pe cursul Rinului.

Van Spar este o trupa medie din underground-ul german. Spre deosebire de tara noastra unde peisajul este suficient de sarac incat oricine sa-si poata semnala prezenta, in Occident concurenta acerba face ca de multe ori formatii extrem de valoroase sa ramana cvasinecunoscute. Ceea ce s-a putut auzi si vedea sambata in Bucuresti a fost o mostra de rock urban. “Elementele” etalate de Von Spar - atitudine, look, muzica - s-au nascut din chiar modul de viata al unei generatii, prin voia sortii, de avangarda. Daca luam in calcul doar perioada de la “Calaretul Albastru” (Der blaue Reiter) incoace, Germania a fost permanent un etalon al ideilor noi in arta. Chiar daca amintita trupa nu a reinventat curentul electric care le amplifica instrumentele, reprezinta o parte articulata a sistemului din care provine.

 

Kraut Rock Kultur

Transportati in Germania psihedelica

...inapoi in Club A

Dupa concert: Philip Janzen, Ioan Cora, Mihai Plamadeala

Genul muzical practicat de Thomas Mahmoud – voce, Philip Janzen – percutie, Christopher Marquez – bas, Philip Tielsch – chitara si Sebastian Blume – clape este greu incadrabil. Dupa cum spun cei in cauza, ceea ce canta poate fi comparat cu vizitarea unui supermarket: fiecare ia din stand ce doreste. Incercand totusi o definire a muzicii celor cinci tineri din Koln, daca luam de buna evaluarea revistei Popkultur Spex, ar fi vorba de o “combinatie lirica de hard rock cu punk si house, in proportii egale”. Cautarea unei definitii complete si precise pentru muzica prezentata de Von Spar nu-si are rostul. Importanta este sinceritatea exprimarii. Jocul de scena are un rol vital in actul lor artistic. In aceasta idee, CD-ul ofera mai putin decat prestatia live.

O intrebare pe care mi-am pus-o a fost de ce nu se gaseste nici un muzician de house, punk sau hard in sala (dintre cei cunoscuti)? Oare E.M.I.L., Zob, Defect, Pistol Cu Capse n-ar fi avut nimic de castigat daca ar fi aruncat macar un ochi spre o trupa venita dintr-un piata de muzica mult mai bine pusa la punct decat a noastra? Intrebarile de mai sus nu contin nici o tendinta – este doar o idee pe care isi permite sa o dea semnatarul acestor randuri.

 

Am stat de vorba cu Thomas Mahmoud la terminarea concertului si l-am intrebat, intre altele, daca stie ceva despre rock-ul romanesc. Mi-a spus ca nu, pentru ca nu a avut surse de informare, cel putin in scurtul timp de la organizarea turneului pana la venirea lor in Romania, dar mi-a cerut consultanta in acest sens. Daca a fost un gest diplomatic sau nu, are mai putina relevanta in comparatie cu deschiderea demonstrata spontan. De aici desprind urmatoarele: 1) casele de productie si trupele romanesti considera inutila investitia in reclama pentru exterior (ar fi salutar un sit oficial al muzicii romanesti, intr-o limba de larga circulatie); 2) exportul nostru de muzica, sub orice forma, este practic nul.

Asa cum ma asteptam, una dintre trupele germane indragite de Thomas este Can. In concertul de la Bucuresti s-au simtit unele influente in acest sens. “Slow down for a fast trip”, “Ist das noch popular?” sau “Dog machine” sunt doar cateva dintre titlurile pieselor care au incantat audienta din Club A, gazda constanta a evenimentelor de bun gust. Rechemati in cateva randuri pentru bis-uri, Von Spar au spus (cu umor) prin solistul vocal ca nu sunt Rolling Stones, dar totusi vor oferi momentele suplimentare cerute de public,  si pentru care multumesc mult.

PS (Ioan Cora): Concertul de sambata seara a fost in acelasi timp un motiv de tristete si bucurie. Ceea ce s-a intamplat pe scena de la Club A nu are inca echivalent cu un "ceva" muzical de pe meleagurile noastre. Distanta enorma dintre muzica (rock) romaneasca si cea europeana s-a facut simtita pe toate planurile: tehnic si mental. Von Spar s-a prezentat ca un fruct "sanatos" al unei scene underground veritabile.