 |
Un pod prea indepartat - ''Therion goes classic'' (Bucuresti, Sala Palatului, 9 decembrie 2006)
11 Decembrie 2006
de Horia Diaconescu |
|
|
|
La nici trei zile dupa recitalul extraordinar al Fanfarei Ciocarlia, Sala Palatului a gazduit un alt mare eveniment: spectacolul - concert in scop caritabil “Therion Goes Classic”. Un mega show de heavy metal, asistat de orchestra si cor, al carui titlu alternativ mai cinstit ar fi fost “Orchestra Nationala Radio & Corul Academic Radio - Aranjamente de Catalin Cretu pe teme Therion, cu participarea trupei”. Ideea ca Therion sa cante pe scena simultan cu 160 de muzicieni este similara cu aparitia fantomei lui Elvis (sau macar a lui Shakin' Stevens) la un concert Banica Jr., dar intentia organizatorului (Fundatia Aquarius) de a utiliza combinatia in strangerea de fonduri pentru tratarea cancerului scuza orice posibil neajuns. Alaturi de generosii sponsori, Casa Regala Hohenzollern precum si Ministerul Culturii si Cultelor si-au manifestat sustinerea pentru proiectul de caritate. Pe afis a fost prezenta si Ambasada Suediei, Scandinavia fiind (re)cunoscuta pentru politica de promovare a culturii pop peste hotare (nu demult in Romania a avut loc si un eveniment glam de muzica electronica peninsulara, finantat de Fondul Cultural Nordic). Din punct de vedere organizatoric si al conditiior logistice oferite artistilor si publicului totul s-a realizat (din nou) impecabil.
Tin minte ca in ‘93, in preajma turneului Triumph of steel, un grup de fani germani au semnat cu propriul sange propunerea de a finanta un spectacol cu valkirii si orchestra. Joey De Maio i-a refuzat atunci, afirmand ca numai Manowar dicteaza climaxurile simfonice. Concertul oferit trupei Therion la Bucuresti a reprezentat si acesta tipul de cadou pe care un fan il face trupei favorite, si indirect siesi. Pe langa orchestra si corul puse la dispozitia rockerilor suedezi, au mai fost angajati ca solisti: soprana Ruxandra Voda van der Plas, mezzo-soprana Mona Somm, tenorii Harrie van der Plas si Marian Somesan. Corul a stat mai bine de o luna pe repetitia complicatelor parti vocale din Wagner. Discutand cu cativa cunoscuti din Corul Radio am aflat ca Therion pot da dureri de cap datorita textelor neinteligibile, bantuite de idei sau creaturi demonice si cuvinte oculte luate din limbi vechi sau chiar inventate.
Nu vom sti niciodata cati doom-death-eri care ascultau acum 10 ani Lepaca Kliffoth s-au gandit ca ii vor vedea pe Therion alaturi de Principesa Margareta si Printul Radu Duda, insa publicul a umplut sala, depasind numarul de 3000 de platitori. Relatia scena-audienta a fost atipica pentru un concert al unei formatii metal. S-au vandut librete cu programul serii, iar lumea a stat jos, platind pana la 70 E pentru un loc la balcon. Formatia suedeza nu a adresat vreun salut ori chemare publicului, care a respectat in general linistea necesara orchestrei si corului, recompensand cu aplauze politicoase, atunci cand avea impresia ca se termina vreo piesa. Rockeri razleti se mai ridicau periodic incercand cate un semn al coarnelor insotit de scurte reprize “headbanging”, dar neavand sustinerea multimii reveneau la locul lor. De altfel, concertul a fost in mare parte orchestral-coral (incluzand aranjamente pentru piese ca The flight of the lord of flies, Via nocturna, The wondrous world of punt, Lemuria, Sirius B, The Khlysti Evangelist etc.), formatia Therion avand doar un aport crispat-decorativ in spatele scenei, cu prezenta statica, rolul si “volumarea” chitarilor reduse, iar bateristul intr-un acvariu de izolare fonica. Interventiile tipate ale vocalului (Blood of Kingu etc.), iesit din culise pentru trei piese, s-au derulat intr-o nota stanjenitoare si stanjenita, de inteles avand in vedere linistea din sala si cele doua soprane plus corul.
|
|
Info
Nu se poate vorbi de vreo traditie, dar exista unele precedente sau antecedente in domeniul colaborarilor trupelor de heavy metal cu orchestra (cele din zona prog apartin de alt capitol). Pe langa cea evident artistica, limitarea principala este financiara. Pe piata muzicala nu exista propriu-zis un circuit care sa permita oricarei formatii de pop sau rock accesul la resurse de orchestra si cor. Companii cu o cota puternica in show-biz, ca London Symphony Orchestra, ofera, contra cost, dreptul de folosire a numelui, precum si inchirierea de muzicieni de cel mai inalt nivel, insa asemenea solutii sunt deosebit de scumpe (Lacrimosa, spre exemplu, au reusit sa ii contracteze pentru numai trei piese).
Avand bugete restranse, trupele din zona metal s-au orientat cu precadere catre estul Europei: Rage, Dimmu Borgir, Cradle of Filth, Therion si altii angajand instrumentisti maghiari, cehi sau rusi. Intalnirea formatiei Therion cu o orchestra si un cor din Romania este un nou apel (rock) la serviciile orchestrale autohtone, dupa turneul european Deep Purple cu Filarmonica Transilvania din Cluj (iar, daca ar fi sa ii credem pe baietii de la The Residents, si dupa albumul lor “simfonic-hunedorean”).
Daca in cazul numelor consacrate ca Scorpions, Metallica sau chiar Iris evenimentele de gen sunt legate de practici ale show-biz-ului, exista insa si experimente legitime, precum onestul album si turneu Rage (Lingua mortis), sau mai spectaculoasele discuri de concert Yngwie Malmsteen (Concerto Suite for Electric Guitar) si Dream Theater (Score). In cazul unor trupe ca Manowar, Dimmu Borgir, Therion sau Rhapsody, prezentarea live alaturi de orchestre si coruri tine mai degraba de destrabalarea heavy metal. De altfel, cu ajutorul casei de discuri Nuclear Blast, formatia suedeza a reusit sa isi faca o mica nisa proprie, exploatata prin albume anuale de heavy metal inregistrat cu soprane, tenori, coarde, suflatori etc. Inregistrarea concertului de la Bucuresti va constitui materialul pentru un viitor disc.
Asa cum Manowar au cantat anul trecut cu 200 de muzicieni (nefiind loc pentru numarul initial de 400), Therion au si ei pentru prima data ocazia de a se regasi pe scena in paralel cu un cor si o orchestra (totalizand 160 de persoane), Romania fiind tara unde au fost cel mai bine tratati de catre un organizator de concert (in 2005). Piesele Therion au fost rescrise pentru orchestra de Catalin Cretu, iar repetitiile au durat aproape o saptamana. Dirijorul angajat a fost Markus Stollenwerk, cel care i-a ajutat si pe Rage in turneul Lingua Mortis (1996), alaturi de o orchestra de studenti. | |
|
Daca interpretarea temelor Therion cu Orchestra Nationala Radio si Corul Academic Radio se inscriu in gestica de cultivare a propriului brand (ce poate fi sau nu acceptat), momentul “clasic” solicitat de formatia suedeza a avut tangente cu impostura, entuziasmul sau inconstienta neputand fi considerate scuze. Ciudatenia alaturarii formatiei Therion cu Orchestra si Corul Radio porneste in primul rand de la discrepanta intre nivele de valoare diferite si necomplementare. Partiturile Dvořák, Verdi, Mozart, Saint-Saens si Wagner au fost interpretate cu toata tinuta si profesionalismul solistilor, orchestrei si corului (dirijat de Dan Mihai Goia), elementele perturbatoare fiind chiar membrii Therion, in plus pe scena, si cate un racnet de metalist care isi pierdea rabdarea. Sabotarea marilor clasici a fost in acest caz realizata prin colajul si fragmentarea unor “bucati” de 3-4 min, suprapuse de bataia de estrada a bateristului si riffuri sterse de acompaniament ritmic metal (din fericire, chitaristii s-au abtinut de la vreun solo).
Anuntul de pauza a fost in consecinta binevenit. Cativa spectatori au speculat ocazia de a parasi nemultumiti cladirea, in timp ce marea majoritate a fanilor isi aduna fortele in foaier pentru o noua incercare, acceptand faptul ca nu vor participa la un concert de imnuri metal potentate de orchestra si nici nu vor asculta hitul To mega therion. Pe de alta parte, daca cineva a crezut ca asista la un concert “de clasica”, ori la vreo fuziune “rock-clasic”, aceasta ramane o problema exclusiv personala. Probabil ca mai sunt si azi persoane care isi imagineaza ca baietii de la Limbonic Art erau nepotii lui Rachmaninoff sau ca vocalul My Dying Bride a fost un cantaret de opera care s-a apucat de doom dupa ce i s-a sinucis nevasta. Asteptata relaxare a trupei si publicului a survenit totusi spre final, odata cu Rise of Sodom and Gommorah, piesa apreciata la unison pe care si sopranele au indraznit sa arunce cateva zambete si miscari de trunchi in ritmul aplauzelor rockerilor, totul terminandu-se cu The grand finale in varianta rock-dansanta de Cismigiu. Nu a fost (pregatit) nici un bis.
Practic cel mai interesant moment al show-ului a fost discursul “cu faza”, tinut de Ambasadorului Suediei la Bucuresti, Excelenta Sa dl. Mats Aberg. Acesta s-a delimitat cu maxima diplomatie de continutul muzical al serii, exprimand insa atasamentul sau pentru valorile statului suedez: egalitatea sanselor si oferirea tuturor conditiilor de expresie propriilor cetateni, chiar si atunci cand acestia vin de pe pozitiile amatorismului artistic. Sustinerea tinerilor suedezi in a invata sa se exprime printr-un instrument muzical constituie o politica oficiala a regatului scandinav, si, asa cum la 7 ani viitorul ambasador isi inchipuia ca este clarinetist, iata ca unii se pot astazi juca avand la dispozitie intregi orchestre. Indemnul sau la toleranta pentru cei ce au curajul si ocazia de a incerca ramane in general valabil. Intre colegii de la MSF avem insa o vorba “glumin, radem, cantam… dar totul pana la Bach!”
|
|
|
|
19 Decembrie 2006
Gergiana Sutu
Ceea ce credeam ca va fi cu siguranta concertul anului, pentru mine,cel putin, s-a terminat in aplauze sacadate de al saispelea congres si nedumerire cat cuprinde. In primul rand crisparea celor de la Therion s-a transmis si publicului,orice incercare de "metalizare" a evenimentului fiind zadarnica.Tinuta impusa,clap-clapul inoportun, corul care nu se auzea...Jumate de sala venise sa asculte therion,jumate de curiozitate sau ca sa isi aduca odraslele la "muzica clasica"-nu stiu daca cineva dintre cei aflati in public a plecat cu ceea ce a vrut de la acest concert.Metalistii aplaudau in pauzele de pe piesele clasice,non-metalistii aplaudau pe pasajele lente-gen Clavicula Nox. Penibil.
Intr-adevar, dincolo de scopul laudabil si de eforturile muzicienilor... a iesit o strutocamila.Therion a fost o formatie castrata sambata seara. Ok, poate si-au gasit niste soprane mai bune, chipurile, dar fetele lasau impresia ca pentru ele e o simpla zi la munca-nu se intrevedea in nimic din ceea ce faceau sau cantau ca ar fi inteles ceea ce canta. Nu a existat constiinta a ceea ce se canta pe scena aia. Personal, mi s-a parut cu mult mai reusit primul concert therion, cu mini-corul lor care se auzea oricum pana la ultima silaba-cel putin partea masculina a corului nu s-a simtit deloc acum. Era un fel de instrumental-noroc cu vocile de alto,care din cand in cand mai penetrau fondul instrumental.
Eu, ca fan Therion, m-am simtit frustrata-s-a pierdut o buna parte din mesajul muzicii si al feeling-ului Therion in detrimentul acuratetei si rigorii muzicii clasice.
Cu toate criticile, fiind o premiera atat pentru therion cat si pentru orchestra... nu pot sa zic ca a fost ok. Dar cu siguranta se pot invata multe de la acest concert - ar trebui sa se renunte macar in parte la crispare din partea trupei, mai multa grija la cum se egalizeaza sunetele, sa nu mai fie acoperit corul sau viorile, o scena ceva mai mare - saracii instrumentisti si coristi parca erau asezati in conserva de ton, mai multa comunicare intre trupa si public.
Daca mi-a placut ceva 100% in concertul asta a fost jocul de lumini. Si atat.
Cu stima, ma inclin
Georgiana Sutu
20 Decembrie 2006
Andrei Licherdopol
Iata ca aproape a mai trecut un an, iar daca pe alte planuri lucrurile sunt discutabile, in ceea ce priveste prezenta trupelor straine la noi putem fi recunoscatori organizatorilor de evenimente pentru concertele care ne-au delectat in 2006 si se anunta pentru anul viitor. Helloween, Placebo, Depeche Mode, Billy Idol, Obituary, Crematory, Wasp, Samael, Amorphis, Tiamat si Therion sunt doar cateva din numele mari ajunse in Romania pe care eu unul nici nu speram sa le am in "ograda" acum doi-trei ani, daramite ca unele sa mai si revina.
Faptul ca Therion Goes Classic a avut loc in Bucuresti si nu in Viena m-a flatat. Pentru asta le putem multumi celor din fundatia "Aquarius", a carei priceperi organizatorice a lasat o profunda impresie buna si l-a facut pe Chirstofer Johnsson sa accepte oferta de a sustine acest spectacol la Sala Palatului. Multumirile mele merg si catre cei prezenti la concertul Therion care a avut loc acum mai bine de un an si jumatate, care au stiut sa-i primeasca si sa le arate ca vor avea intotdeauna o atmosfera poate mai calda si placuta decat in multe alte locuri cand vor decide sa revina.
Evenimentul in sine a fost, ce-i drept, mai degraba un concert simfonic decat o seara heavy metal cu acompaniament si am intalnit multi oameni dezamagiti de conceptul incercat. In timp ce lucrul asta e oarecum de inteles in cazul celor care au ratat prima infatisare a trupei, mi se pare ciudat sa gasesc atitudinea asta si la norocosii care i-au vazut pentru a doua (sau pentru a mai multa) oara, fiindca pe afis scria clar: Therion Goes Classic. In plus, a fost vorba de o incercare clara de a-i promova pe marii clasici ai muzicii si in randurile metalistilor care nu au fost atinsi de bagheta magica a vreunui dirijor pana la concertul in discutie. Nu mi-am dat seama in ce masura au reusit, desi sper ca macar unii dintre oamenii care inainte n-aveau nici o treaba cu muzica simfonica sa-si fi largit orizonturile dupa faza asta. Despre desfasurarea de forte de pe scena se poate spune cu siguranta ca nu a fost perfecta. Incepand cu probleme tehnice ca microfonia si prezenta greu de sesizat a suflatorilor pe piese in care au rol principal, cum ar fi Cult of the Shadow, apoi mici greseli ale trupei si mult mai putin ale orchestrei si terminand cu unele ciudatenii in orchestratie (in opinia mea), totusi spectacolul a avut momente foarte bune si cred ca investitia a fost rentabila chiar si numai pentru ele. In fond, e dificil pentru o trupa sa cante cu o orchestra profesionista dupa numai 4-5 zile de repetitii impreuna cu ea, mai ales daca nu are astfel de antecedente. Eu zic ca au facut o treaba cat se poate de buna, avand in vedere contextul. Si pe mine m-a deranjat un pic volumarea redusa per ansamblu, desi nu pot spune ca mi-ar fi placut sa fie de doua-trei ori mai tare. Daca volumul total ar fi fost "sters" un pic cu degetul in sens crescator, m-as fi declarat multumit. Oricum, programul a fost inedit si chiar daca nu s-au auzit multe piese dupa care fanii sunt avizi, eu zic ca selectarea materialului a fost facuta cu inteligenta. Pacat ca nu au pregatit si un bis, desi acest lucru nu ar trebui sa aiba o importanta prea mare.
Lucru dubios, la seminarul de vineri, cu, ahem, participarea extraordinara a lui Uli Jon Roth, mica sala aflata vis-a-vis de intrarea in Preoteasa a fost foarte lejer populata, transformand in surplus cele 45 de minute planificate pentru sedinta de autografe. Norocul meu, am avut ocazia nesperata de a sta putin de vorba cu Uli si Chris, care dupa incheierea evenimentelor nu au fost foarte grabiti sa urce in minivan. Spun asta pentru a sublinia modestia, caracterul extraordinar si charisma amandurora. Daca am intalnit sau auzit vreodata niste vedete inteligente, culte, oneste si care sa comunice cu adevarat cand deschid gura, ei sunt acesti oameni. Intra in categoria "de-ti vine sa-i iei acasa si sa nu-i mai lasi sa plece". Si acum ca v-am lamurit ce oameni minunati sunt ei (si sunt!) pot sa spun ca cei care au ratat acest seminar, pe tema "Ars Musicae, Ars Medicinae" si relatia dintre rock si clasica, de-a dreptul revelator, au ratat mai bine de jumatate din eveniment. S-a discutat mult mai mult decat muzica si medicina, asta gratie talentului oratoric si prezentei formidabile a lui Jon Roth. As fi vrut sa tina zile in sir. Muzical vorbind, pontul meu in relatie cu asta ar fi sa va interesati de Jon Roth si Sky Orchestra, sa faceti rost de "Metamorphosis of Vivaldi's Four Seasons" semnat de Roth si Sky Orchestra dar sa nu lasati sa va scape nici Uli Jon Roth Electric Sun - Beyond The Astral Skies. Poate daca n-ati avut ocazia sa le ascultati va vor aranja.
Parerile despre Therion Goes Classic sunt si vor ramane impartite. Depinde ce fel de om esti, de ce asculti aceste muzici si ce cauti in viata in general. Eu unul ma simt foarte norocos ca am putut ajunge acolo, a fost de departe cea mai misto intamplare de genul asta. Dar pe mine ma intereseaza la Therion si multe alte lucruri care stau in versuri si in spatele lor, in temele alese de ei. Nu vreau si nici nu cred ca e bine in cazul lor sa fie tratate separat diversele aspecte, printre care si cel muzical. Altii, care sunt atrasi exclusiv de latura muzicala vor spune altceva. Pentru mine, Therion Goes Classic chiar a reusit sa faca istorie.
Acum, o faza: Dupa cum unii stiu, altii nu prea, pe alte meleaguri (insa eu cred ca si la noi, intr-o mult mai mica masura), cand arata lumea cu degetul pe strada un individ si-l numesc punker, rocker sau hipiot, acest lucru nu are legatura cu preferintele lui muzicale, ci mai degraba cu stilul de viata si comportamentul lui. De exemplu, in anumite locuri, hipiotii sunt de fapt comunitati de oameni care traiesc la periferii in rulote, migrand si ducandu-si zilele in multe alte feluri in afara de munca. Aspectul lor este cel de hipioti woodstockieni, insa credintele lor incalca libertatile altora, mai ales cand acestia mai fura cate ceva de pe pamantul cui se intampla sa fie la un moment dat. Am auzit si de o bataie sora cu moartea aplicata de acestia politailor care venisera sa-i ia la intrebari despre niste animale furate de la fermierul pe al carui pamant stateau. Multi si rai, nici o treaba cu peace, love and understanding sau cu muzicile aferente. Va veti intreba ce vreau sa zic cu asta. Uite, vreau sa va spun ca desi circula idei cum ca rockerii (metalistii) ar fi mai deschisi la minte decat altii, eu pun la indoiala acest lucru.
Va voi da un alt exemplu povestindu-va o alta mica faza. La un festival de teatru recent, a fost pusa in scena o piesa, "Richard al III-lea nu se mai face" sau "Scene din viata lui Meyerhold" de Matei Visniec. Piesa este plasata in plin regim comunist si reveleaza mutilarea morala a artistului de catre cenzura, desfasurandu-se pe planurile realist si oniric, care se intrepatrund de multe ori. Cu toata gravitatea subiectului, este o comedie (ce-i drept macabra). Ideea e ca piesa a avut un mesaj profund si a fost jucata/pusa in scena magistral. Este de o actualitate trista si pentru ce inseamna mentalitatea multor romani de acum. Dupa spectacol, prietena mea surprinde discutia a doua babe in toaleta teatrului:
- Ti-a placut?
- Eee...
- Hai pune, cum a fost?
- Ce sa zic, mi-ar fi placut sa fie si o pauza. As fi mers la veceu.
- Bine, dar de piesa ce zici ?
- Pai, a fost mai frumos la opera!
Cam asa ii vad si pe cei care s-au plans de volum, ca n-a fost o chestie mai suparata si ca nu s-a dat din cap. Consumism: "Am venit pentru ceva dur, nu pentru baletul asta!" - au spus unii. Altii au urlat din public cerand anumite piese. Sarmanii habar n-aveau ce-i cu ei acolo. Iar pentru ceilalti, as zice ca Therion nu e tocmai genul de trupa de bar care practica lautaria, careia sa-ti permiti sa-i ceri anumite piese, cel putin nu in contextul asta. Concluzia mea este ca arta autentica nu cauta sa fie frumoasa nici placuta, ci doar sa reflecte un adevar. Cand cineva merge undeva unde se ofera arta, nu ar trebui sa caute doar placere si frumusete, ci sa fie deschis si cercetator. Restul lucrurilor sunt secundare.
Andrei L
Alte concerte
|
26 Octombrie 2009
|
Cronica unei lansari: Far From Telescopes/Kumm de Mihai Plamadeala |
 |
27 Martie 2009
|
AC/DC - Back in ... Budapest - pseudo-cronica de concert de Miki Tewe & Mihai Plamadeala |
|
15 Martie 2009
|
Stargate 14 (martie) - Grimus la Clubul Taranului Roman de Mihai Plamadeala |
|
10 Noiembrie 2008
|
Once an orange, always an orange - Al Stewart, Club Quasimodo, Berlin, 3 nov. 2008 de Diana Mesesan |
|
03 Octombrie 2008
|
Festivalul Brutal Assault, editia XIII, 14-16 august, Jarmore, Cehia (partea 2) de Aron Biro |
|
29 Septembrie 2008
|
Festivalul Brutal Assault, editia XIII, 14-16 august, Jarmore, Cehia (partea 1) de Aron Biro |
|
05 Septembrie 2008
|
In Extremo - 27 August 2008 Sibiu de Aron Biro |
|
03 Mai 2008
|
Current 93, Baby Dee, Skitliv, Aethenor la Roadburn Festival, Tillburg, 20 Aprilie 2008 de Aron Biro |
|
05 Noiembrie 2007
|
Kumm - O seara la Opera (Bucuresti, 29 octombrie 2007) de Mihai Plamadeala |
|
23 Octombrie 2007
|
Travka vrea sa simta praga (Bucuresti, 22 octombrie 2007) de Mihai Plamadeala |
|
05 Septembrie 2007
|
Jan Anderson – Prea varstnic pentru Rock'n Roll? Concert Jethro Tull – Sibiu, Romania, 30 august 2007 de Mihai Plamadeala |
|
15 August 2007
|
Maximum Rock ''Festival'' (Aeroportul Cluj, 10 - 12 august 2007) de Aron Biro |
|
24 Iulie 2007
|
Garana Jazz 2007, 12 - 15 iulie (Jan Garbarek, Nguyen Le, Scott Henderson etc.) de Mihai Plamadeala |
|
19 Iulie 2007
|
Satisfactie cu Rolling Stones la Bucuresti (17 iulie 2007) de Mihai Plamadeala |
|
09 Iulie 2007
|
Bestival 2007: Alice Cooper, Marylin Manson, Wu Tang Clan etc. (Bucuresti, Romexpo, 29 iunie - 1 iulie) de Horia Diaconescu |
|
23 Iunie 2007
|
Festivalul Artmania 2007 - Sibiu (Anathema, The Gathering, My Dying Bride, Within Temptation) de Aron Biro |
|
23 Mai 2007
|
Heavy metal teuton la Bucuresti: Blind Guardian! (Arenele Romane, 18 mai 2007) de Aron Biro |
|
12 Martie 2007
|
''Support lobotomy!'' Cannibal Corpse live la Bucuresti (Club Studio Martin, 6 martie 2007) de Horia Diaconescu |
|
13 Decembrie 2006
|
Suflete fericite - Un sfert de veac de impliniri (Celelalte Cuvinte 25 de ani, Bucuresti, 11 decembrie 2006) de Mihai Plamadeala |
|
04 Decembrie 2006
|
Samael din Sion, live in Bucuresti (Sala Agronomia, 2 decembrie 2006) de Horia Diaconescu |
|
20 Noiembrie 2006
|
Silent Disco Party (Bucuresti, White House, 18 noiembrie 2006) de Horia Diaconescu |
|
09 Octombrie 2006
|
Eco-metal in Agen: Gojira (Club Le Florida, 30 septembrie 2006) de Horia Diaconescu |
|
29 Septembrie 2006
|
Rockland Fest II (Caransebes, 15 - 16 septembrie 2006) de Mihai Plamadeala |
|
27 Septembrie 2006
|
Tiamat live la Bucuresti (Sala Agronomia, 23 septembrie 2006) de Aron Biro |
|
25 Septembrie 2006
|
Nopti albe... cu acordeonul la maxim (Bucuresti, Sala Arcub, 7 - 9 septembrie 2006) de Horia Diaconescu |
|
31 August 2006
|
Sziget Festival 2006 - partea III (14 - 15 august) de Aron Biro |
|
28 August 2006
|
Sziget Festival 2006 - partea II (12 - 13 august) de Aron Biro |
|
23 August 2006
|
Sziget Festival 2006 - partea I (9-11 august) de Aron Biro |
|
24 Iulie 2006
|
Festivalul Artmania Sibiu 2006 - H.I.M., Amorphis, Silentium de Aron Biro |
|
14 Iulie 2006
|
VIP punk: Billy Idol la Bucuresti (Arenele Romane, 10 iulie 2006) de Horia Diaconescu |
|
02 Iulie 2006
|
Lacrimosa la Arenele Romane (Bucuresti, 1 iulie 2006) de Ioan Cora |
|
26 Iunie 2006
|
Deftones live la Bucuresti (Arenele Romane, 25 iunie 2006) de Horia Diaconescu |
|
18 Mai 2006
|
Cui ii este frica de King Diamond? (Bucuresti, Sala Agronomia, 17 mai 2006) de Horia Diaconescu |
|
08 Mai 2006
|
Tereminism: Dorit Chrysler live la MNAC (Bucuresti, 4 mai 2006) de Horia Diaconescu |
|
17 Aprilie 2006
|
Nici art, nici noise: Raison d'Etre live (Bucuresti, 15 aprilie 2006) de Horia Diaconescu |
|
27 Martie 2006
|
Von Spar Live: We are not The Rolling Stones! de Mihai Plamadeala |
|
13 Martie 2006
|
Lake of Tears live in Bucuresti (Sala Agronomia, 11 martie 2006) de Mihai Plamadeala si Horia Diaconescu |
|
09 Martie 2006
|
Slang live in Club A (Bucuresti, 7 martie 2006) de Mihai Plamadeala |
|
13 Februarie 2006
|
Atentie, Blazzaj LIVE! (Bucuresti, 11 februarie 2006) de Mihai Plamadeala |
|
30 Ianuarie 2006
|
Rokolectiv 2006 – Festival for electronic music and related visual arts (Bucuresti, MNAC, 27 – 29 ianuarie) de Horia Diaconescu |
|
28 Noiembrie 2005
|
Festival Rock Your Mind (Bucuresti, Sala Polivalenta, 25 noiembrie 2005) de Horia Diaconescu |
|
24 Octombrie 2005
|
Phoenix, o formatie a trecutului? - Cronica (antropologica) de concert (Sala Palatului, 21 octombrie 2005) de Mihai Plamadeala |
|
12 Octombrie 2005
|
Paradise Lost live in Bucuresti (Arenele Romane, 8 octombrie 2005) de Aron Biro |
|
29 August 2005
|
Festivalul Sziget 2005, Budapesta - partea III (14 - 17 august) de Aron Biro |
|
26 August 2005
|
Festivalul Sziget 2005, Budapesta - partea II (12 - 13 august) de Aron Biro |
|
25 August 2005
|
Festivalul Sziget 2005, Budapesta - partea I (10 - 11 august) de Aron Biro |
|
20 Iulie 2005
|
Rock Maraton IV, Open Air - Baile Seiche (Odorheiul Secuiesc, 13 - 17 iulie 2005) de Horia Diaconescu |
|
16 Iunie 2005
|
Megadeth live in Bucuresti (Arenele Romane, 15 iunie 2005) de Ioan Cora |
|
06 Iunie 2005
|
Therion live in Bucuresti (Sala Palatului, 4 iunie 2005) de Horia Diaconescu |
|
24 Mai 2005
|
Nightlosers - lansare album ''Rhythm & bulz'' (Bucuresti, 20 mai 2005) de Mihai Plamadeala |
|
11 Aprilie 2005
|
Joe Zawinul & Syndicate - Faces and places tour (Bucuresti, Sala Palatului, 8 aprilie 2005) de Mihai Plamadeala |
|
15 Martie 2005
|
Moonspell - Spreading the antidote (Timisoara, Sala Olimpia, 11 martie 2005) de Horia Diaconescu |
|
13 Decembrie 2004
|
Acoustic eternity, an evening with Danny & Vincent Cavanagh - Anathema (Timisoara, 10 dec 2004) de Horia Diaconescu |
|
21 Noiembrie 2004
|
Once upon a tour - Nightwish (Bucuresti, 19 noiembrie 2004) de Ioan Cora |
|
25 Iulie 2004
|
Blessed are... Joan Baez (Bucuresti, 11 iulie 2004) de Mihai Plamadeala |
|
21 Iulie 2004
|
G3 - Joe Satriani, Steve Vai, Robert Fripp (Budapesta, 11 iulie 2004) de Vlad Borlea |
|
08 Iulie 2004
|
Soulfly la Arenele Romane (Bucuresti, 1 iulie 2004) de Aron Biro |
|
30 Iunie 2004
|
Taine Fest - Decade of metal (Bucuresti, 26 iunie 2004) de Horia Diaconescu |
|
31 Mai 2004
|
''Living In The Present'' - Jethro Tull (Bucuresti, 28 mai 2004) de Mihai Plamadeala |
|
22 Februarie 2004
|
Teodora Enache, Marius Mihalache, Tandarica in concert (Seattle, 19 oct. 2003) de Ioana Miron (Maldini) |
|
20 Iulie 2003
|
Rock la Mures (Periam Port, 11 - 12 iulie 2003) de The Sad and the Meek |
|
19 Iunie 2003
|
Thin Lizzy (Viena, Planet Rock, 13 iunie 2003) de Ioan Cora |
|
